Finlanda este cea mai fericită țară din lume pentru al nouălea an la rând. Ce altceva mai dezvăluie Raportul Mondial privind Fericirea?

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Utilizarea intensă a rețelelor de socializare contribuie la un declin drastic al bunăstării în rândul tinerilor, efectele fiind îngrijorătoare în special în cazul fetelor adolescente din țările vorbitoare de limbă engleză și din Europa de Vest, conform Raportului Mondial privind Fericirea 2026.

Raportul Mondial privind Fericirea, publicat de Centrul de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea din Oxford, a constatat, de asemenea, că Finlanda este cea mai fericită țară din lume pentru al nouălea an consecutiv, alte țări nordice precum Islanda, Danemarca, Suedia și Norvegia clasându-se printre primele 10 țări, scrie AP.

• Descoperă codul secret al cuvintelor! Teodora Mețiu dezvăluie la „Altceva cu Adrian Artene” puterea ascunsă a…
• Țara care se transformă rapid în cel mai mare laborator de testare pentru Inteligența Artificială

Acesta a subliniat modul în care evaluările vieții în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut semnificativ în ultimul deceniu și a sugerat că orele lungi petrecute navigând pe rețelele de socializare sunt un factor cheie în această tendință.

De ce țările din Europa de Nord sunt mereu fericite?

O nouă intrare în topul primelor cinci țări de pe listă este Costa Rica, care a urcat pe locul patru în acest an, după ce a urcat în clasament de pe locul 23 în 2023.

Raportul atribuie acest lucru stimulentelor de bunăstare generate de legăturile familiale și alte conexiuni sociale.

„Credem că acest lucru se datorează calității vieții lor sociale și stabilității de care se bucură în prezent”, a declarat Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Oxford, care conduce Centrul de Cercetare a Bunăstării și co-editează Raportul Mondial privind Fericirea.

„America Latină are, în general, legături familiale puternice, legături sociale puternice, un nivel ridicat de capital social, cum l-ar numi un sociolog, mai mult decât în ​​alte locuri”, a adăugat el.

Raportul arată că poziția constantă a Finlandei și a celorlalte țări din Europa de Nord în fruntea clasamentului este legată de o combinație de bogăție, distribuția egală a acesteia, existența unui stat social care protejează oamenii de riscurile recesiunilor și o speranță de viață sănătoasă.

Care este cea mai nefericită țară?

Președintele finlandez Alexander Stubb a reacționat la faptul că țara sa se află din nou pe primul loc, spunând: „Nu cred că există o poțiune magică, dar ajută să ai o societate care tinde spre libertate, egalitate și dreptate”.

Ca și în anii precedenți, națiunile aflate în zonele cu conflict major sau în apropierea acestora rămân la coada clasamentului. Afganistanul este din nou clasat drept cea mai nefericită țară, urmat de Sierra Leone și Malawi din Africa.

Clasamentele țărilor s-au bazat pe răspunsurile date de aproximativ 100.000 de persoane din 140 de țări și teritorii, cărora li s-a cerut să își evalueze propriile vieți. Studiul a fost realizat în parteneriat cu firma de analiză Gallup și Rețeaua de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă a ONU.

Cine raportează cele mai ridicate niveluri de bunăstare?

În majoritatea țărilor, aproximativ 1.000 de persoane sunt contactate telefonic sau față în față în fiecare an.

Respondentele au fost rugate să își evalueze viața pe o scală de la 0 la 10. În rândul persoanelor sub 25 de ani din țările vorbitoare de limbă engleză și din Europa de Vest, acest scor a scăzut cu aproape un punct în ultimul deceniu.

Raportul a precizat că corelația negativă dintre bunăstare și utilizarea extensivă a rețelelor sociale este deosebit de îngrijorătoare în rândul adolescentelor. De exemplu, se menționează că fetele de 15 ani care utilizează rețelele sociale timp de cinci ore sau mai mult au raportat o scădere a satisfacției față de viață, comparativ cu altele care le utilizează mai puțin.

Tinerii care utilizează rețelele sociale mai puțin de o oră pe zi raportează cele mai ridicate niveluri de bunăstare, au spus cercetătorii, mai mari decât cei care nu utilizează deloc rețelele sociale. Însă adolescenții petrec în medie 2,5 ore pe zi pe rețelele sociale.

„Să readucem socialul în rețelele sociale”

„Este clar că ar trebui să căutăm cât mai mult posibil să readucem socialul în rețelele sociale”, a spus De Neve.

Cercetătorii au observat că în unele părți ale lumii, cum ar fi Orientul Mijlociu și America de Sud, legăturile dintre utilizarea rețelelor sociale și bunăstare sunt mai pozitive – iar bunăstarea tinerilor nu a scăzut în ciuda utilizării intense a rețelelor sociale.

Raportul a afirmat că acest lucru se datorează multor factori care diferă între continente, dar a concluzionat că utilizarea intensă a rețelelor sociale în unele țări este un factor important care contribuie la declinul bunăstării tinerilor.

Raportul a precizat că cele mai problematice platforme sunt cele cu fluxuri algoritmice, influenceri și cele în care materialul principal este vizual, deoarece încurajează comparațiile sociale. Cei care utilizează platforme care facilitează în principal comunicarea se descurcă mai bine.

Clasamentul din 2026 marchează al doilea an consecutiv în care nicio țară vorbitoare de limbă engleză nu apare în top 10. Statele Unite se află pe locul 23, Canada pe locul 25 și Marea Britanie pe locul 29.

Raportul, concentrându-se pe rețelele sociale, vine într-un moment în care tot mai multe țări au interzis sau iau în considerare interzicerea rețelelor sociale pentru minori.