Cum două războaie au aruncat lumea într-o criză energetică mai severă decât șocurile petroliere din anii ’70

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Lumea se confruntă în prezent cu o criză energetică mai severă decât șocurile petroliere din anii 1973 și 1979, dar și decât penuria de gaze declanșată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, luate împreună, a avertizat directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Potrivit lui Fatih Birol, închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice au redus aprovizionarea globală cu petrol cu aproximativ 11 milioane de barili pe zi, un nivel de peste două ori mai mare decât deficitul cumulat generat de crizele petroliere din anii ’70.

• Donald Trump nu renunță la Groenlanda. De ce sunt îngrijorați liderii groenlandezi?
• Cât de pregătită este lumea pentru o nouă pandemie?

În același timp, livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) au fost diminuate cu aproximativ 140 de miliarde de metri cubi, comparativ cu un deficit de 75 de miliarde de metri cubi înregistrat după invazia rusă din Ucraina. În plus, cel puțin 40 de instalații energetice din nouă țări au fost grav avariate în urma conflictului, a precizat șeful IEA.

„Economia globală se confruntă astăzi cu o amenințare majoră”

„Economia globală se confruntă astăzi cu o amenințare majoră și sper foarte mult ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”, a declarat Birol.

Directorul executiv al IEA a mai spus că amploarea crizei nu a fost până acum înțeleasă pe deplin de liderii politici, motiv pentru care a decis să vorbească public despre situație, pentru prima dată, săptămâna trecută.

Organizația interguvernamentală cu sediul la Paris, care anunțase anterior în această lună un plan de coordonare pentru eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență, a propus și o serie de măsuri pentru reducerea consumului de energie. Printre acestea se numără extinderea muncii la distanță, încurajarea deplasărilor în comun și reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi.

Birol a precizat că poartă consultări cu mai multe state privind o posibilă nouă eliberare a rezervelor strategice de petrol, dacă situația o va impune. Totuși, el a subliniat că „cea mai importantă soluție” rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și LNG.

Iranul a amenințat că va închide complet Strâmtoarea Ormuz

Prețurile petrolului au crescut cu peste 50% de la începutul războiului, declanșat pe 28 februarie prin loviturile americano-israeliene, în contextul blocadei de facto impuse de Iran asupra acestei căi maritime esențiale.

În paralel, tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Președintele american Donald Trump i-a transmis Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru deblocarea strâmtorii, avertizând că, în caz contrar, centralele electrice iraniene vor fi distruse.

La rândul său, Iranul a amenințat că va închide complet Strâmtoarea Ormuz, permițând doar tranzitul unui număr limitat de nave care nu sunt aliniate cu SUA sau Israel, și că va lansa atacuri asupra infrastructurii energetice și de apă din regiune dacă Washingtonul își pune în aplicare amenințările.