O nouă lansare Artemis, confirmată de NASA: „Nu există niciun impediment”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

NASA a confirmat data de 1 aprilie ca fiind prima zi în care va încerca lansarea misiunii Artemis 2, prima misiune lunară cu echipaj uman din 1972.

La o săptămână după ce a expirat termenul de 90 de zile pe care Donald Trump i l-a oferit lui Jared Isaacman pentru a concepe un plan care să „asigure superioritatea americană în spațiu”, a venit răspunsul noului administrator al NASA. Agenția spațială a prezentat marți strategia pentru a îndeplini dorința președintelui SUA de a stabili, în mai puțin de cinci ani, o bază permanentă pe Lună și de a instala acolo reactoare nucleare. În plus, energia nucleară va propulsa o nouă misiune, programată pentru 2028, care va trimite o sondă robotică pe Marte, scrie El Pais.

Startul acestei noi curse spațiale, în care concurează americanii și chinezii, ar urma să fie dat de Statele Unite pe 1 aprilie. „Mai este doar o săptămână și pot confirma că totul este în regulă și nu există niciun impediment pentru lansarea Artemis, dacă vremea o permite”, a anunțat cercetătoarea Lori Glaze, viceadministrator și responsabil pentru sistemele de explorare spațială ale NASA, după două luni de întârzieri și incertitudine. Statele Unite vor încerca să trimită patru astronauți spre Lună în perioada 1-6 aprilie și au la dispoziție patru încercări pentru lansare.

NASA intră într-o nouă eră

Cu câteva minute înainte, Isaacman anunțase că NASA intră într-o nouă eră care va duce la stabilirea unei baze permanente pe suprafața Lunii, în discursul său inaugural de la conferința Ignition, organizată la sediul agenției din Washington. Fără a oferi detalii concrete sau termene exacte, el a explicat că, după misiunile Artemis 4 și 5, în cadrul cărora astronauții ar urma să revină pe Lună în 2028, programul va fi accelerat.

Astfel, estimările noului șef al agenției arată că, începând cu 2029, vor avea loc aterizări cu echipaj pe Lună la fiecare șase luni, iar înainte de acest moment, din 2027, va crește semnificativ numărul misiunilor robotice. „De data aceasta, obiectivul nostru nu este doar să ajungem pe Lună, ci să rămânem acolo”, a spus Isaacman. Dacă aceste obiective vor fi atinse, va începe proiectul de construire a primei colonii umane pe un alt corp ceresc.

Deocamdată, NASA a precizat că procesul se va desfășura în trei etape. Prima etapă, experimentală, presupune creșterea activităților robotice și umane pe suprafața Lunii. A doua etapă vizează dezvoltarea unei infrastructuri semilocuite și asigurarea unui sistem constant de aprovizionare și logistică. În etapa finală, când vor exista nave cargo capabile să transporte cantități mari de materiale, agenția intenționează să instaleze infrastructura necesară pentru o prezență umană permanentă.

Prima misiune cu echipaj în apropierea Lunii după mai bine de jumătate de secol

Isaacman a avertizat că „baza lunară nu va apărea peste noapte”. Pentru primele două etape, în următorii șapte ani, vor fi investiți aproximativ 20 de miliarde de dolari, destinați zecilor de misiuni planificate. Această investiție masivă pe Lună reduce șansele planurilor lui Elon Musk de a începe colonizarea planetei Marte în următorii ani. Musk îl susținuse pe Isaacman pentru conducerea NASA și obținuse promisiunea că SUA vor trimite astronauți pe Marte.

Revenind la misiunea iminentă, prima misiune cu echipaj în apropierea Lunii după mai bine de jumătate de secol a fost afectată de mai multe probleme la racheta SLS, care va fi folosită pentru lansare. Aceste dificultăți l-au determinat pe Isaacman să anunțe încă din februarie schimbări importante în planul american de revenire pe Lună.

Pe de o parte, el vrea ca racheta SLS să devină mai fiabilă, crescând ritmul lansărilor la cel puțin una la fiecare zece luni, după ce între Artemis 1 și Artemis 2 au trecut peste trei ani.

Misiunea Artemis 3 nu va mai include o aselenizare

În al doilea rând, NASA analizează posibilitatea de a folosi o navă a companiei spațiale a lui Jeff Bezos pentru aterizarea pe Lună în 2028, după întârzierile navei Starship dezvoltate de Elon Musk. În plus, misiunea Artemis 3 nu va mai include o aselenizare, ci va testa capsula lunară pe orbită.

Deși aceste măsuri indică o abordare mai prudentă, NASA a prezentat obiective mult mai ambițioase pe termen mediu pentru prezența sa pe Lună. Isaacman a subliniat că proiectul se va baza pe colaborarea cu parteneri internaționali și cu industria spațială și a avertizat că există riscul ca China să ajungă prima pe Lună dacă schimbările nu sunt implementate.

Una dintre cele mai importante noutăți este utilizarea energiei nucleare pentru propulsia sondelor interplanetare. Această tehnologie, testată până acum doar în laborator, ar putea reduce semnificativ durata călătoriilor către Marte, care în prezent durează aproximativ nouă luni.

Misiunea Space Reactor 1 Freedom, programată pentru 2028, va testa pentru prima dată în spațiul profund propulsia electrică bazată pe reacții nucleare. La sosirea pe Marte, sonda va desfășura mai multe elicoptere similare cu Ingenuity, care a zburat pentru prima dată pe o altă planetă în 2021.

În ceea ce privește colaborarea cu European Space Agency, NASA a anunțat că va menține în funcțiune Stația Spațială Internațională până când vor exista alternative private. În același timp, proiectul stației orbitale lunare Lunar Gateway este pus în așteptare, resursele urmând să fie redirecționate către baza de pe suprafața Lunii.

Isaacman a evitat să confirme anularea definitivă a acestui proiect și a concluzionat că partenerii internaționali ar prefera ca astronauții lor să ajungă pe Lună, nu doar să o orbiteze.