Cât se mai muncește în România: județele cu cei mai mulți angajați

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, celebrată anual pe 1 Mai și dedicată recunoașterii contribuției lucrătorilor și drepturilor acestora, Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung prezintă o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024.

Populația ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obișnuit o ocupație aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăți.

• Prințul Harry și Meghan Markle revin în Regatul Unit pentru prima dată după patru ani
• Rachetele americane pentru Ucraina ar putea fi produse în Europa

Conform INS, populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești.

După aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populația ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane: de la 8,7 milioane (2008) la 7,7 milioane (2024).

În același interval, numărul salariaților a crescut, de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat, procentual, cel mai mult au fost: lucrătorii familiali neremunerați (cu 72% mai puțini în 2024 decât în 2008) și lucrătorii pe cont propriu (cu 31% mai puțini).

Ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%.

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%).

În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024.

Există variații semnificative între județe în ceea ce privește ratele de ocupare a populației în vârstă de muncă. Valorile cele mai înalte se înregistrează în județele Cluj (78%), Timiș (77%) și Sibiu (74%).

În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) este mai mare decât cel al populației rezidente în vârstă de muncă, datorită faptului că aici lucrează un număr semnificativ de rezidenți în județele limitrofe.

Nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%).

Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susțină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea condițiilor pentru toți lucrătorii, arată Monitorul Social într-un studiu dat astăzi publicității.