O teorie a lui Sigmund Freud, veche de mai bine de 130 de ani, a prezis corect neuroștiința modernă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu sugerează că una dintre teoriile formulate de Sigmund Freud în urmă cu peste 130 de ani are numeroase puncte comune cu unul dintre cele mai influente modele din neuroștiința actuală.

Lucrarea a fost publicată în revista științifică Entropy. Autorii compară psihanaliza cu teoria „creierului predictiv”, unul dintre modelele dominante din neuroștiința modernă. Potrivit acestui model, creierul formulează constant predicții despre mediul înconjurător, relatează Science Daily.

• Metoda simplă care reduce poluarea generată de motoarele diesel cu peste 60%
• Cercetătorii au elucidat misterul Cascadelor de Sânge din Antarctica

Ulterior, aceste predicții sunt comparate cu informațiile primite prin simțuri și sunt ajustate permanent. Cercetătorii susțin că acest mecanism influențează percepțiile, comportamentul și reglarea emoțiilor.

Autorii afirmă că neuroștiința și psihanaliza descriu aceleași procese mentale din perspective diferite. Neuroștiința analizează mecanismele biologice ale creierului. Psihanaliza urmărește modul în care oamenii trăiesc și interpretează aceste procese.

Studiul oferă drept exemplu conceptul psihanalitic al proiecției. Cercetătorii susțin că oamenii tind să atribuie altora intenții sau emoții în funcție de experiențele anterioare. Aceste așteptări influențează modul în care sunt interpretate relațiile și situațiile noi.

Autorii consideră că apropierea dintre cele două domenii ar putea contribui la înțelegerea unor afecțiuni psihice. Potrivit cercetării, unele simptome persistente pot reprezenta modele de predicție rigide, greu de modificat. Persoanele care se așteaptă constant la respingere sau critică pot interpreta realitatea prin acest filtru.

Cercetătorii afirmă că schimbarea acestor tipare necesită timp și poate fi susținută prin psihoterapie.

Sigmund Freud a pus bazele psihanalizei la sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltând concepte precum inconștientul, mecanismele de apărare și proiecția. De-a lungul timpului, multe dintre teoriile sale au fost contestate sau reinterpretate de cercetarea modernă, iar unele nu au putut fi validate experimental.

În ultimii ani, însă, mai multe studii din domeniul neuroștiinței au încercat să stabilească dacă anumite idei formulate de Freud pot fi explicate prin mecanisme biologice ale creierului. Autorii noii lucrări subliniază că nu demonstrează validitatea integrală a psihanalizei, ci propun un dialog între cele două domenii pentru o înțelegere mai completă a funcționării minții umane.