În marile orașe din România, o singură ședință de psihoterapie poate ajunge astăzi la 250 – 400 de lei. Pentru cineva care are nevoie de terapie săptămânală, costurile pot ajunge rapid la câteva mii de lei. Din acest motiv, tot mai mulți oameni ajung să spună același lucru: „știu că am nevoie de ajutor, dar pur și simplu nu îmi permit”.
Subiectul este delicat. Pe de o parte, psihologii spun că formarea profesională, supervizarea, chiria cabinetelor și anii de studiu justifică aceste tarife. Pe de altă parte, pentru mulți oameni cu venituri mici sau instabile, terapia regulată poate deveni dificil de susținut financiar.
De fapt, mulți oameni nu renunță la terapie pentru că nu cred în ea, ci pentru că nu își permit să plătească ședințe săptămânale luni sau chiar ani la rând.
Psihologii explică faptul că prețul unei ședințe nu înseamnă doar timpul petrecut cu pacientul. În spate sunt ani de formare, cursuri, supervizare și costurile unui cabinet privat, de la chirie și taxe până la cheltuieli administrative.
Interesul pentru sănătatea mintală și psihoterapie a crescut foarte mult în ultimii ani, mai ales după pandemie și după creșterea masivă a conținutului despre anxietate, traumă și burnout din social media. În același timp însă, pentru mulți români, câteva ședințe de terapie pe lună pot deveni greu de susținut financiar.
Potrivit unui raport al OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) despre sistemul medical din România, costurile și accesul dificil la servicii medicale rămân printre motivele pentru care mulți oameni amână sau evită să ceară ajutor atunci când au nevoie.
Pentru o persoană care câștigă salariul minim, patru ședințe pe lună pot însemna renunțarea la alte cheltuieli importante, de aici și frustrarea multora atunci când văd constant online mesaje de tipul „mergeți la terapie”, fără să li se spună și cum ar putea să și plătească terapia.
În plus, terapia nu funcționează, de obicei, în două sau trei întâlniri. În cazul anxietății severe, depresiei, traumelor din copilărie sau al abuzului emoțional, oamenii pot avea nevoie de luni întregi de consiliere, uneori chiar de ani. Pentru mulți, problema nu este prețul unei singure ședințe, ci faptul că terapia devine o cheltuială constantă, greu de susținut pe termen lung.
Da, însă mulți români nici nu știu că există astfel de opțiuni. Una dintre cele mai cunoscute inițiative este Centrul Social de Psihoterapie, care oferă ședințe gratuite pentru persoane vulnerabile, inclusiv online. Centrul funcționează în București și Cluj și lucrează cu terapeuți voluntari.
O altă organizație importantă este Mental Health for Romania, care centralizează resurse și servicii de sănătate mintală și promovează accesul mai ușor la ajutor psihologic.
Pentru sprijin emoțional gratuit există și liniile telefonice, unde oamenii pot primi consiliere și orientare către specialiști. Unele dintre aceste linii funcționează non-stop și oferă inclusiv orientare către specialiști.
În cazul copiilor și adolescenților, Telefonul Copilului 116 111 oferă gratuit consiliere și sprijin psihologic.
Psihologii atrag atenția că mulți oameni renunță prea repede la ideea de a cere ajutor pentru că pornesc de la premisa că singura variantă este terapia privată scumpă.
Există însă și alte variante, de la centre sociale de psihoterapie, la linii telefonice gratuite, grupuri de sprijin, sprijin psihologic oferit prin ONG-uri, psihologi aflați în supervizare care lucrează la tarife reduse și servicii psihologice oferite prin unele universități sau proiecte comunitare.
Oamenii pot căuta pe Google expresii precum „psihoterapie gratuită”, „consiliere psihologică gratuită”, „psiholog tarif social”, „psihoterapie ONG”, „cabinet psihologie supervizare” sau „servicii gratuite sănătate mintală”, urmate de numele orașului în care locuiesc. Mulți psihologi aflați în supervizare au tarife mai mici decât media pieței, iar unele universități oferă gratuit consiliere psihologică pentru studenți. În multe cazuri, oamenii pot întreba direct un psiholog dacă oferă tarife reduse pentru studenți, persoane aflate în dificultate financiară sau ședințe online mai accesibile. Unii terapeuți au câteva locuri disponibile pentru astfel de situații, chiar dacă nu promovează public acest lucru.
În ultimii ani au început să apară și hărți online cu servicii gratuite sau accesibile de sănătate mintală. Una dintre ele a fost dezvoltată prin proiectul Mentality al Fundației Estuar. https://www.mentalhealtheurope.org/interactive-map-of-free-mental-health-services-romania-mentality-project
În ultimii ani, terapia a devenit un subiect tot mai prezent în România. Oamenii vorbesc mai des despre anxietate, burnout, traumă sau depresie decât o făceau acum un deceniu. Totuși, pentru mulți, primul obstacol apare chiar înainte de a ajunge în cabinetul unui psiholog: întrebarea dacă își permit sau nu să înceapă un proces terapeutic. Specialiștii spun că lipsa banilor nu ar trebui să îi facă pe oameni să renunțe complet la ideea de a cere ajutor. Chiar dacă terapia clasică poate fi greu de susținut pentru unii pacienți, există organizații, linii de sprijin și proiecte sociale care încearcă să ofere alternative mai accesibile.
După pandemie, cererea pentru servicii de psihoterapie a crescut semnificativ în multe țări europene, inclusiv în România, iar specialiștii spun că listele de așteptare pentru anumite tipuri de terapie s-au mărit considerabil.
Notă editorială: Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește evaluarea unui specialist în sănătate mintală. În situațiile de criză emoțională severă, este importantă contactarea unui profesionist sau a unei linii de sprijin specializate.
Surse:
https://telefonulcopilului.ro/
https://www.centrulsocialtfh.ro/
https://www.oecd.org/en/publications/romania-country-health-profile-2023_f478769b-en.html
Ce spune psihologia despre tine dacă uiți mereu numele persoanelor abia cunoscute?
De ce unii oameni au nevoie constantă de reasigurare în relații. Ce spune psihologia?
Psihologia confirmă: De ce un apel telefonic spontan contează mai mult decât am crede?