Cercetătorii au creat o metodă de recuperare a aurului din „gunoi”

Experimentul cercetătorilor elvețieni a pornit de la 20 de plăci de bază provenite de la calculatoare vechi. Potrivit ETH Zurich, componentele metalice au fost extrase și procesate astfel încât metalele să ajungă într-o soluție sub formă de ioni. Iar aici se ajunge la partea neobișnuită a metodei.

Cercetătorii au folosit proteine din zer, un produs secundar al industriei lactatelor. Printr-un proces care implică temperaturi ridicate și condiții acide, proteinele sunt transformate în nanofibre. Acestea sunt apoi uscate și formează un fel de burete proteic.

Deșeurile electronice conțin aur care poate fi refolosit

Materialul are capacitatea de a reține ionii de aur din soluția obținută prin procesarea plăcilor electronice. Aurul este atras de fibrele proteice mult mai eficient decât alte metale prezente în amestec. După aceea, buretele este încălzit, iar ionii de aur sunt transformați în particule care pot fi topite.

Rezultatul experimentului a fost o pepită de aproximativ 450 de miligrame. Aurul reprezenta aproximativ 91% din masa pepitei, restul fiind în principal cupru. Puritatea corespunde unei concentrații de aproximativ 22 de carate.

Aurul este folosit în cantități mici în electronice deoarece este un conductor bun și rezistă foarte bine la coroziune. Tocmai aceste proprietăți îl fac util pentru anumite contacte și componente electronice.

Cât de greu este să recuperezi aurul din electronice vechi?

Problema este că recuperarea metalului din aparatele scoase din uz poate fi dificilă. Metodele tradiționale pot necesita multă energie și substanțe chimice periculoase. Cercetătorii de la ETH Zurich au încercat să schimbe această etapă prin folosirea unui material provenit, la rândul său, dintr-un flux de deșeuri al industriei alimentare.

În studiul publicat în Advanced Materials, aerogelul obținut din nanofibre proteice de zer a demonstrat o capacitate ridicată de adsorbție a aurului. Cercetătorii au măsurat o capacitate de aproximativ 166,7 miligrame de aur pentru fiecare gram de material absorbant.

Importanța metodei devine mai clară atunci când este privită la scară globală. Potrivit Global E-waste Monitor, în 2022 au fost generate aproximativ 62 de milioane de tone de deșeuri electronice în lume. Doar 22,3% au fost documentate ca fiind colectate și reciclate corespunzător.

Cantitatea este estimată să ajungă la 82 de milioane de tone în 2030 dacă tendințele actuale continuă. În același timp, deșeurile electronice conțin cantități importante de metale valoroase. ITU estimează că deșeurile electronice generate în 2022 conțineau aproximativ 31 de miliarde de kilograme de metale, cu o valoare totală estimată la 91 de miliarde de dolari. Aurul reprezenta o parte importantă a acestei valori, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari.

Care sunt beneficiile metodei prezentate acum?

Asta transformă electronicele vechi într-o formă de „minerit urban”. În loc ca metalele să fie extrase din mine, ele pot fi recuperate din produse care au ajuns la sfârșitul perioadei de utilizare.

Calculul economic realizat de echipa ETH Zurich a indicat un avantaj important. Costurile materiilor prime și ale energiei necesare procesului au fost estimate la aproximativ 50 de ori mai mici decât valoarea aurului care poate fi recuperat în experiment.

Cercetătorii au precizat însă că următorul pas este dezvoltarea tehnologiei pentru utilizare comercială. Plăcile de bază nu sunt singura posibilă sursă. Metoda ar putea fi testată și pentru deșeuri provenite din fabricarea microcipurilor sau din procesele industriale de placare cu aur.

Echipa elvețiană intenționează, de asemenea, să verifice dacă bureții proteici pot fi produși folosind și alte subproduse sau deșeuri bogate în proteine din industria alimentară. Potențialul nu se limitează la aur. Deșeurile electronice conțin și cupru, argint, cobalt, nichel și alte materiale care pot fi recuperate. Pentru unele dintre acestea sunt dezvoltate deja tehnologii distincte de reciclare.