Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?

Vânzătorii de fructe și legume din piețe, comercianții ambulanți care pregătesc mâncare pe stradă și micile chioșcuri alimentare reprezintă o parte esențială a sistemului alimentar global, în special în țările cu venituri mici și medii, potrivit unui studiu publicat în revista științifică Food Policy, relatează Phys.

Acești comercianți fac parte din sectorul alimentar informal, adică desfășoară activități care nu sunt înregistrate oficial, nu dețin întotdeauna autorizații sau funcționează în afara reglementărilor obișnuite.

La nivel mondial, aproximativ 1,23 miliarde de persoane lucrează în sistemele alimentare, iar majoritatea acestor locuri de muncă sunt informale. Sectorul contribuie la asigurarea hranei și a veniturilor pentru peste un miliard de oameni.

Cercetătorii au analizat 327 de studii din 64 de țări, publicate începând cu anul 2000, pentru a înțelege rolul acestor comercianți în alimentația populației și dificultățile cu care se confruntă.

O industrie uriașă, dar insuficient studiată

Una dintre principalele concluzii este lipsa unei definiții clare a muncii informale. Mai puțin de un sfert dintre studiile analizate au oferit o definiție precisă a acestui tip de activitate.

În unele cazuri, informalitatea este asociată cu lipsa autorizațiilor, iar în altele cu locul în care sunt comercializate produsele sau cu absența unui spațiu comercial permanent.

Cercetătorii avertizează că aceste diferențe afectează politicile publice, iar încercările de formalizare au eșuat frecvent din cauza costurilor de înregistrare și conformare.

Femeile reprezintă majoritatea comercianților informali

Studiul evidențiază și rolul important al femeilor, care constituie majoritatea vânzătorilor informali de alimente.

Acestea se confruntă adesea cu restricții privind accesul la spații comerciale, finanțare și alte resurse necesare desfășurării activității.

Totodată, relațiile sociale și colaborarea dintre comercianți contribuie la menținerea lanțurilor de aprovizionare și la reducerea riscurilor economice.

Ce soluții propun cercetătorii

Dintre cele 214 studii care au formulat recomandări pentru autorități, cea mai frecventă propunere a vizat îmbunătățirea infrastructurii.

Specialiștii recomandă acces la apă și electricitate, spații special amenajate pentru vânzare și facilități de depozitare frigorifică.

De asemenea, sunt necesare măsuri de protecție socială și programe de sprijin financiar, în special pentru femei.

Concluzia cercetătorilor este că politicile publice trebuie să țină cont de realitățile muncii informale, având în vedere rolul esențial al acesteia în alimentația populațiilor sărace și urbane.