Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene

Raportul Comisiei Europene, publicat marți, constată că locurile de muncă de calitate superioară pot crește productivitatea prin îmbunătățirea motivației, reducerea fluctuației de personal, încurajarea dezvoltării competențelor și sprijinirea unei mai bune organizări a muncii.

În cadrul raportului, sunt analizate provocările actuale, inclusiv încetinirea creșterii ocupării forței de muncă, creșterea slabă a productivității și presiunea asupra veniturilor gospodăriilor din cauza prețurilor ridicate la energie.

Unde este mai pronunțat deficitul de forță de muncă

Acesta subliniază faptul că deficitul de forță de muncă este adesea mai pronunțat în locurile de muncă de calitate inferioară, demonstrând că îmbunătățirea calității locurilor de muncă poate contribui la atragerea și menținerea lucrătorilor acolo unde este cea mai mare nevoie de aceștia.

La rândul său, o productivitate mai mare poate contribui la îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă.

Calitatea locurilor de muncă diferă între sectoare. Aceasta este mai ridicată în sectoarele de importanță strategică și economică pentru UE, în special în sectoarele de producție și cele de servicii bazate pe cunoaștere.

Pe de altă parte, ocupațiile cu deficit de forță de muncă implică adesea un program de lucru mai atipic, locuri de muncă mai puțin sigure și salarii mai mici.

Care sunt locurile de muncă de calitate superioară

Raportul arată că locurile de muncă de calitate superioară sunt mai frecvente în domeniul informației și comunicării, finanțelor și asigurărilor, administrației publice și activităților profesionale, științifice și tehnice.

Locurile de muncă de calitate inferioară se găsesc mai des în serviciile de cazare și alimentație publică, serviciile administrative și de asistență și unele locuri de muncă în servicii care necesită calificare scăzută. În plus, există diferențe între statele membre, unele țări înregistrând deteriorări ale a doi sau mai mulți indicatori ai calității locurilor de muncă în ultimul deceniu, chiar dacă tendința generală a UE a rămas pozitivă.

Raportul arată că salariile pot continua să crească doar dacă firmele devin mai productive. În același timp, salariile mai mari, în special salariile minime, pot încuraja firmele să investească și să inoveze, în loc să concureze pe baza costurilor reduse ale forței de muncă.

De la adoptarea Directivei UE privind salariul minim , salariile minime au crescut, în special în statele membre cu niveluri salariale mai mici și cu mai mulți lucrători care plătesc salariul minim.

Tehnologia și inteligența artificială schimbă munca

IA poate stimula productivitatea și calitatea locurilor de muncă, ajutând lucrătorii să se concentreze asupra sarcinilor mai valoroase și să dezvolte noi competențe. Însă efectele sale vor depinde de modul în care este introdusă și guvernată.

Raportul subliniază faptul că IA poate pune presiune asupra cererii de forță de muncă în unele locuri de muncă de nivel de intrare și de rutină și poate afecta salariile și condițiile de muncă. Acest lucru face ca reprezentarea lucrătorilor, politicile în materie de competențe și dialogul social să fie din ce în ce mai importante.

Cercetările emergente sugerează, de asemenea, că o dependență mai mare de instrumente automatizate ar putea slăbi gândirea critică, ar putea reduce învățarea prin practică și ar putea crește nevoia de supraveghere umană. Lucrătorii mai puțin experimentați înregistrează adesea cele mai mari câștiguri imediate de productivitate prin utilizarea inteligenței artificiale.

Cu toate acestea, aceștia pot fi, de asemenea, mai puțin capabili să detecteze erorile, ceea ce ar putea mări decalajele de competențe.

Șomajul, la un minim istoric

Conform prevederilor Tratatului, raportul analizează, de asemenea, tendințele mai ample în materie de ocupare a forței de muncă și socială din UE. Acesta arată că piața muncii din UE a rămas rezistentă. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă a ajuns la 76,1%, în timp ce șomajul s-a menținut la un minim istoric de 6%.

Pentru anul 2026, raportul se bazează pe analiza Comisiei care arată că șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu va încetini probabil creșterea ocupării forței de muncă, dar nu o va opri.

Se preconizează că în 2026 vor fi create cu aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai puțin. Chiar și așa, perspectivele indică o angajare mai lentă decât o scădere bruscă a creșterii economice, deoarece se așteaptă ca angajatorii să-și păstreze lucrătorii. În 2026, salariile reale sunt cu 1,4% peste nivelurile de dinainte de pandemia de COVID-19, recuperând pierderile înregistrate în 2022 și 2023 în majoritatea statelor membre.