Agricultura globală ar putea deveni în curând mai rezistentă la anumite ciuperci

O echipă internațională coordonată de cercetători de la John Innes Centre, din Marea Britanie, a identificat o nouă modalitate de protejare a culturilor agricole împotriva unei ciuperci care amenință securitatea alimentară globală, potrivit ScienceDaily.

Prin modificarea mecanismelor naturale de apărare ale plantelor, cercetătorii au dezvoltat o metodă experimentală care ar putea crește rezistența grâului, orezului și orzului la infecțiile fungice.

„Am descoperit ceva care ar putea conduce la o posibilă intervenție împotriva celei mai grave boli fungice a cerealelor”, a declarat profesorul Mark Banfield, unul dintre autorii studiului.

O ciupercă distruge anual orez suficient pentru 60 de milioane de oameni

Cercetarea vizează ciuperca Magnaporthe oryzae, responsabilă pentru boala „blast”, cea mai gravă infecție fungică a orezului cultivat și o amenințare pentru culturile de grâu și orz din anumite regiuni ale Asiei și Africii.

În fiecare an, boala distruge o cantitate de orez suficientă pentru a hrăni aproximativ 60 de milioane de persoane.

Ciuperca infectează plantele prin introducerea unor molecule care perturbă funcțiile celulelor și favorizează dezvoltarea bolii. Plantele dispun însă de receptori imunitari capabili să recunoască aceste molecule și să activeze mecanisme de apărare.

Cercetătorii au modificat sistemul imunitar al plantelor

Studiul, publicat în revista Science Advances, s-a concentrat asupra unor proteine imunitare numite TKP, care conțin regiuni specializate capabile să recunoască moleculele utilizate de ciuperci pentru infectarea plantelor.

Cercetătorii au modificat acești receptori astfel încât să poată identifica două molecule fungice diferite, asociate infecțiilor din culturile de grâu și orz.

Această capacitate, numită „specificitate duală”, ar putea permite dezvoltarea unor plante capabile să recunoască mai multe amenințări simultan.

Tehnologia se află însă într-un stadiu experimental. Primele teste au fost realizate pe celule individuale de grâu, iar următoarea etapă presupune verificarea eficienței receptorilor modificați în plante întregi, cultivate în sere.

„Studiul nostru indică faptul că această nouă clasă de proteine de rezistență poate fi modificată prin inginerie”, a declarat Daniel Yu, autorul principal al cercetării.

Oamenii de știință analizează și posibilitatea combinării mai multor tipuri de receptori imunitari pentru a obține culturi mai rezistente la boli.

Schimbările climatice ar putea favoriza răspândirea bolii

Boala fungică a grâului a fost identificată pentru prima dată în Brazilia, în anii 1980, și s-a răspândit ulterior în anumite regiuni din Asia și Africa.

Deși nu a fost detectată în Regatul Unit, schimbările climatice ar putea crea condiții favorabile apariției acesteia în culturile de cereale din nordul Europei.

Cercetătorii subliniază că sunt necesare teste suplimentare pentru a stabili dacă noua metodă funcționează și în condiții agricole reale. Dacă rezultatele vor fi confirmate, aceasta ar putea contribui la dezvoltarea unor culturi mai rezistente la bolile fungice.