Europa a dat unda verde ofensivei spatiale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Jean-Jacques Dordain, boss-ul ESA, a definit obiectivele agentiei pentru 2009, in cadrul unei conferinte care a avut loc miercuri, 14 ianuarie, la Paris. In acest an, printre prioritatile ESA, se numara recrutarea de noi astronauti si deschiderea spatioportului Kourou din Guiana Franceza, baza de unde vor fi lansate rachetele Soyuz din noua generatie. Spatioportul Kourou a presupus o investitie de 5 miliarde de euro – aici replicandu-se, practic, in miniatura, o varianta moderna a stravechiului astroport Baikonur, casa traditionala a tuturor misiunilor Soyuz si a programului spatial rusesc. 

Principalele misiuni ESA din 2009:

Herschel. Telescop spatial, va fi lansat in primavara de o naveta Ariane 5 si va avea misiunea de a observa Universul prin lentile infrarosu de mare adancime. De exemplu, telescopul va penetra praful spatial care obtureaza observarea fazei incipiente a formarii stelelor si planetelor. 

Planck. Telescop spatial, va ajunge in spatiu purtat de aceeasi naveta Ariane. Va studia microradiatiile cosmice de fond. Numite si “prima lumina”, acestea pot oferi informatii pretioase despre primele structuri ale cosmosului, formate la cateva momente dupa Big Bang.

Soyuz. Noua generatie a rachetelor rusesti, vor fi lansate de pe spatioportul Kourou. Printre altele, vor transporta pe orbita satelitii programului de pozitionare globala Galileo, care va fi mai performant decat GPS-ul si-l va inlocui.

Vega. Cea mai noua racheta ESA, aflata in stadiul de prototip, isi va face zborul de debut in decembrie 2009, tot de la Kourou. Va fi destinata, in principal, misiunilor mici si dese, de uzura, fiind o naveta usoara si robusta, prima exponenta a policii ESA “acces nelimitat in spatiu”.

Frank De Winne. Astronaut belgian, va deveni primul comandat european al Statiei Spatiale Internationale. Va ajunge pe SSI in mai, insotit de un echipaj de 5 astronauti si va avea un mandat de 6 luni.

Goce. Primul satelit ESA din programul Earth Explorer. Va masura diferentele subtile de gravitatie de pe suprafata Pamantului si va colecta informatii care vor dezvalui cel mai detaliat pana in prezent, formarea oceanelor si influenta acestora asupra intregului ecosistem al planetei.

Smos. Misiune complementara Goce, acronim de la “Soil Moisture and Ocean Salinity”, va masura cu mare precizie salinitatea oceanelor si gradele de umiditate de pe Pamant.

Cryosat-2. Prima misiune Cryosat a fost un esec, satelitul explodand dimpreuna cu racheta care-l purta pe orbita. ESA a hotarat ca importanta misiunii este suficient de mare pentru a reconstrui dispozitivul. Sofisticatul radar satelitului va masura la o precizie de milimetru grosimea stratelor de gheata de pe continente si oceane.

Despre telescopul Herschel:

Sursa: ESA