A fost reconstruita formarea Terrei cu izotopi de argint

Noul studiu, publicat recent in revista „Science”, pare a indica
faptul ca apa si alte substante volatile cruciale ar fi putut sa
fie prezente in cel putin unele dintre „caramizile elementare” de
pe Terra, in loc sa fi ajuns aici ulterior, cu cometele. Fata de
complexitatea sistemului solar, Terra este saraca in elemente
volatile – hidrogen, carbon, azot -, concentrate in partea din
interior si cu cea mai inalta temperatura din
sistemul solar. Planeta noastra este saraca si in elemente
moderat volatile, precum argintul. „Marea intrebare legata de
formarea Terrei este cand a avut loc aceasta saracire. Iata de ce
acest studiu asupra izotopilor de argint este extrem de util”, a
explicat unul dintre autorii studiului, Richard Carlson de la
Departamentul de Magnetism Terestru din cadrul „Carnegie
Institution for Science”.

Argintul are doi izotopi stabili, unul dintre ei, argintul 107,
fiind produs in sistemul solar primordial de rapida decadere a
paladiului 107; acesta din urma este atat de instabil incat practic
a decazut in totalitate pe parcursul primelor 30 milioane de ani
din istoria sistemului solar. Argintul si paladiul difera din punct
de vedere al proprietatilor chimice: argintul este mai volatil, in
vreme ce paladiul se leaga de fier mult mai usor. Aceste diferente
le-au permis cercetatorilor de la Carnegie sa utilizeze raporturi
izotopice in meteoriti primitivi si in rocile scoartei, pentru a
determina istoria elementelor volatile de pe
Terra, in raport cu formarea nucleului feros al planetei. „Am
observat ca raporturile izotopice din argintul rocilor scoartei
terestre pot fi suprapuse celor din meteoritii primitivi. Si
totusi, acesti meteoriti au compozitii foarte bogate in elemente
volatile, spre deosebire de Terra, care este lipsita de aceste
elemente”, a comentat Carlson.

• Câți dintre tinerii din România s-ar muta într-o altă ţară?
• Risc de coliziune între cel mai mare aisberg din lume și o insulă britanică

Izotopii de argint sugereaza ca nucleul Terrei s-a format cu
circa 5-10 milioane de ani dupa nasterea sistemului solar, adica
mai devreme indicau observatiile facute anterior asupra altor
elemente chimice.
Totusi, cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceste observatii
contradictorii pot fi aduse la un numitor comun daca se accepta
ipoteza ca procesul de acretiune a Terrei a inceput cu materiale
lipsite de elemente volatile pana la atingerea a 855 din masa
finala; acestea au fost apoi asimilate in stadiile succesive de
formare, la circa 26 milioane de ani dupa crearea sistemului solar,
cel mai probabil in decursul unui singur eveniment. Poate ca
gigantica coliziune intre proto-Terra si un obiect de dimensiunile
planetei Marte a proiectat pe orbita ei suficient material din care
sa se formeze Luna.

Rezultatele studiului sustin un model de formare terestra vechi
de 30 de ani, denumit „acretiune eterogena”, potrivit caruia
componentele elementare ale Terrei si-au schimbat compozitia pe
masura ce planeta s-a format. In opinia oamenilor de stiinta, ar fi
fost de ajuns o cantitate mica de materiale bogate in elemente
volatile similare meteoritilor primitivi, adaugata pe parcursul
stadiilor succesive de acretiune ale Terrei, pentru a explica toate
elementele volatile, inclusiv apa, existente acum pe planeta
noastra.

DESCOPERA LUMEA IN CARE TRAIESTI!

• Pamantul… in imagini
  spectaculoase
• Cea mai frumoasa
  fantana din lume se afla in India (FOTO)
• 50 de lucruri pe care nu le
  stiai despre Hawaii

Sursa: Le Scienze

CITESTE SI:

• Cand Terra zguduie
  asteroizii
• Descoperire
  Soc: Viata si mineralele au aparut in acelasi timp!
• Jupiter – lunetistul
  sistemului nostru solar