Atentie! Furia ne face mai lacomi

Studiul in cauza, publicat in jurnalul stiintific „Association
for Psychological Science”, sustine ca daca se prezinta un obiect
oarecare unui subiect aflat intr-o stare de furie si neliniste,
omul va ajunge foarte repede sa isi doreasca obiectul respectiv.
Pentru a confirma aceasta teorie, cercetatorii Universitatii din
Uthrecht, Olanda, condusi de catre profesorul Henk Arts, au
efectuat un experiment pe voluntari.

Fiecare participant a privit pe ecranul computerului o succesiune
de obiecte variate de la covoare la stilouri si automobile. Ce nu
stiau voluntarii era faptul ca, la fiecare trecere a obiectului
respectiv, pe ecran aparea, pentru cateva milisecunde, un flash
care reprezenta o fizionomie neutra, una vesela, una infricosata
sau una furioasa. Scopul derularii imaginilor subliminale receptate
in subconsitent fara ca subiectul sa realizeze acest fenomen, era
acela de a stabili o legatura intre tipul de emotie prezentat si
obiectul care zabovea mai apoi pe ecran pana la un minut.

• Psihiatru, despre efectele COVID-19: Ai grijă de mintea ta, poți s-o pierzi şi să nu ştii…
• Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele

In faza imediat urmatoare a experimentului, subiectii au trebuit sa
stranga in palma un flexor, cel care strangea cel mai tare, urmand
sa primeasca obiectul. „Oamenii depuneau un efort mai mare pentru
obtinerea obiectelor asociate cu flash-urile care prezentau
fizionomii agresive. Asta pare cumva logic, daca luam in vedere
importanta motivatiei in evolutia umana. Spre exemplu, intr-o
situatie istorica oarecare in care o societate a suferit de lipsa
hranei si foamete, persoanele agresive si posesive au avut mai
multe sanse de supravietuire.

Foarte interesant este faptul ca participantii la studiul nostru
habar nu aveau ca dorintele lor erau strict legate de starile
subconstiente de furie si de frustrari. Daca-i intrebam de ce aleg
un obiect, ne raspundeau absent, pentru ca le place si atat,
nefiind in stare sa isi argumenteze alegerile. Asta demonstreaza
inca o data cat de putin stim despre propriile noastre motivatii si
cat de usor putem fi spalati pe creier de reclamele T.V.”, declara
profesorul Henk Aarts.

Sursa: ScienceDaily