A fost descifrat genomul unui bour italian de acum 11.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În cadrul studiului, realizat de David Caramelli, profesor de
Antropologie la Universitatea Florenţa, împreună cu Giorgio
Bertorelle de la Universitatea Ferrara, şi publicat recent în
revista BMC Evolutionary Biology, a fost determinată secvenţa
completă a ADN-ului mitocondrial a unui bour (o specie în prezent
dispărută, precursoare a tuturor raselor bovine moderne), care a existat în
Italia, în urmă cu peste 11.450 de ani.
Acest zimbru era răspândit pe vremuri în toată Europa, nordul
Africii şi o parte din Asia, fiind de exemplu pictat de oamenii din
Paleolitic pe pereţii grotelor din Lascaux, cu circa 16.000 de ani
în urmă. Cercetarea specialiştilor italieni reprezintă un pas
important către înţelegerea completă a relaţiilor genetice dintre
bovinele moderne şi mai ales, permite readucerea în discuţie a
ipotezei potrivit căreia, toate rasele moderne europene descind din
strămoşi domesticiţi în Orientul Mijlociu cu circa 10.000 de ani în
urmă, şi ulterior importaţi în Europa pe parcursul răspândirii
agriculturii şi păstoritului.

La bovinele moderne, mai ales cele din sudul Europei, ar putea
exista încă urme genetice ale bourului european. În studiul lor,
cercetătorii sugerează că diversitatea genetică era mai mare la
strămoşul paleolitic decât la rasele bovine actuale. Dintr-un punct
de vedere practic, rezultatele studiului sugerează şi că ar trebui
să acordăm o atenţie deosebită raselor bovine actuale, întrucât în
aceste zone unele rase ar putea conserva componente genetice
aparţinute formei sălbatice europene, inexistente la cele
orientale.

Domesticirea multor specii animale a însoţit naşterea
civilizaţiilor moderne, iar cea a bourului a început acum
aproximativ 10.000 de ani, survenind prin selecţia unor
caracteristici precum docilitatea şi producţia crescută de lapte şi
de masă musculară, a explicat Caramelli, precizând că declinul
demografic al bourului, cauzat mai ales de vânătoarea intensă
practicată de om, a început cel mai probabil acum 2-3.000 de ani.
Ultimul exemplar s-a stins în Polonia, în 1627. „A fost un proces
de o importanţă enormă pentru societăţile umane, pentru economia
acestora, modul lor de a trăi şi dezvoltarea relaţiilor sociale de
tip diferit”, este de părere specialistul italian.

În opinia lui Caramelli, domesticirea bourului a influenţat cu siguranţă şi evoluţia
omului. De exemplu, s-a demonstrat că răspândirea în multe
populaţii umane a unor mutaţii ADN care permit digerarea lactozei
şi la o vârstă adultă a survenit printr-un proces darwinian de
selecţie naturală, provocat de schimbarea dietei. „Înţelegerea
istoriei evolutive a speciilor care furnizau strămoşilor noştri o
pradă de vânătoare optimă şi ai căror descendenţi ne furnizează azi
şi nouă un important aport de proteine animale, a înţelege adică
unde, cum, când şi de câte ori omul a modificat această specie şi
în acelaşi timp s-a modificat pe sine însuşi, înseamnă a înţelege o
parte foarte importantă din istoria umană”, a mai adăugat
Caramelli.
Sursa: Corriere della Sera