Blonzii au evoluat independent în insulele din Pacific

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Locuitorii Insulelor Solomon din sudul Oceanului Pacific prezintă unele dintre cele mai închise pigmentări ale pielii dintre toate populaţiile cunoscute, cu excepţia nativilor din Africa sub-sahariană. Dar, spre deosebire de majoritatea populaţiilor umane din zonele tropicale, printre băştinaşii din Insulele Solomon există mulţi care au părul blond.

Circa 10 % din întreaga lor populaţie are păr deschis la culoare, fiind astfel cea mai mare populaţie de blonzi naturali din lume, cu excepţia Europei sau a altor ţări colonizate în trecut de europeni. Până în prezent, se credea că acest lucru se datorează introducerii, în populaţia Insuleleor Solomon, a genelor responsabile de apariţia părului blond, prin contacte cu exploratorii şi comercianţii europeni, în secolele trecute. Cu toate acestea, analizele detaliate ale materialului genetic au demonstrat că părul blond din Europa este considerabil diferit de cel al locuitorilor din Pacificul de Sud.

Carlos Bustamante, Sean Myles şi alţi câţiva cercetători din cadrul Universităţii Stanford au descoperit acest fenomen, după analizarea mostrelor de salivă prelevate de la 43 de persoane blonde şi 42 persoane cu păr închis din Insulele Solomon. Secvenţierea genomului a evidenţiat o singură diferenţă majoră între cele două grupuri, şi anume prezenţa genei TYRP1.

Această genă are legătură cu pigmentaţia pielii şi a părului în rândul mai multor specii de mamifere. O formă rară de albinism uman este cauzată de o mutaţie a acestei gene, care duce la culoarea roşiatică a pielii şi a părului. Cu toate acestea, gena TYPR1 nu este responsabilă de apariţia părului blond la europeni. Noua mutaţie genetică descoperită în Insulele Solomon ar fi apărut acum circa 10.000 ani, şi se pare că aceeaşi genă a determinat existenţa părului blond la localnicii din Insulele Fiji şi alte arhipelaguri din Pacific.

Înainte de aceste descoperiri, se credea că părul blond ar fi apărut o singură dată în istoria evolutivă a omenirii, dar aceste cercetări arată că această caracteristică ar fi evoluat independent, de cel puţin două ori, în rândul unor populaţii din diferite părţi ale lumii.

Sursa: New Scientist