Inscripţia „Made in Space”, în curând pe etichetele produselor din comerţ

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Lista produselor concepute în urma cercetărilor spaţiale este foarte lungă, de la spuma visco-elastică până la termometrul pentru măsurarea temperaturii în ureche, însă criza financiară din ultimii ani face cheltuirea banilor de la buget pentru explorarea spaţială mult mai dificil de justificat.

Campania de promovare plănuită de Agenţia Spaţială Europeană arată că specialiştii în ştiinţele spaţiale se tem de limitarea bugetelor acestora, ca urmare a faptului că publicul nu conştientizează contribuţia acestor cercetări la creştera economică.

Agenţia Spaţială Europeană estimează că Staţia Spaţială Internaţională va avea un cost total de 100 de miliarde de euro, sumă ce include costurile de funcţionare pe următorii 10 ani. Costul pentru fiecare plătitor de taxe din Europa este de un euro pe zi, echivalentul unei ceşti de cafea.

„Dacă vom renunţa la investiţii rezultatul va fi unul negativ pentru economiile noastre”, a explicat Julie Robinson, specialist în cadrul NASA. Robinson a explicat că faza de construcţie a Staţiei Spaţiale Internaţionale s-a încheiat abia anul trecut şi că de atunci numărul eforturilor ştiinţifice desfăşurate la bordul acestui satelit a crescut considerabil.

Cercetările efectuate la bordul SSI se întind de-a lungul a numeroase discipline, de la biotehnologie la ştiinţa materialelor, toate într-o serie de laboratoare ce se întind pe o suprafaţă similară cu cea a unui teren de fotbal şi care orbitează Terra cu o viteză de 27.400 de kilometri/oră.

SSI oferă posibilitatea de a efectua experimente ştiinţifice într-un mediu stabil, în condiţii de microgravitaţie, ce pot fi reproduse pe Terra cu foarte mare dificultate şi pentru durate scurte.

Cercetările efectuate în condiţii de microgravitaţie au dus la progres în domeniul metalurgiei, mai ales în producţia de spumă metalică (blocuri de metal care conţin bule, ce sunt puternice, uşoare şi care produc un efect de amortizare la impact). Spumele sunt instabile, astfel că sunt dificil de studiat în condiţii normale de gravitaţie, a explicat profesorul John Banhart de la Universitatea Tehnică din Berlin. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor efectuate în spaţiu sunt deja folosite în cadrul macaralelor uşoare, urmând să fie aplicate şi în industria auto.

De asemenea, în urma cercetărilor spaţiale au fost realizate pale din aluminură de titaniu, care permit reducerea greutăţii unui avion cu reacţie cu până la 50%, scăzând astfel consumul de combustibil şi emisiile poluante. „Fără cercetările efectuate pe SSI, această pală nu ar fi putut fi realizată”, a explicat Jean-Jacques Dordain, directorul general al Staţiei Spaţiale Europene.

Studiile realizate asupra „plasmei reci” au dus la aplicări importante în medicină, care ar putea avea rezultate esenţiale în lupta contra superbacteriilor rezistente la antibiotice.

Comportamentul bulelor în condiţii de microgravitaţie este un aspect interesant chiar şi pentru Nestle, cea mai mare companie producătoare de alimente ambalate din lume. Cecile Gehin-Delval, cercetător în cadrul companiei elveţiene, a declarat că Nestle investeşte sume foarte mari pentru a realiza studii la bordul SSI, dorind să obţină rezultate care să-i permită să îmbunătăţească gustul produselor şi să extindă perioada de valabilitate a acestora.

Cercetătorii recunosc că a convinge publicul de meritele cercetării spaţiale este un proces dificil, însă aceştia susţin că beneficiile economice ale acestui efort sunt incontestabile.

„Una dintre probleme este faptul că oamenii nu înţeleg care este procesul prin care cunoaşterea este transformată în obiectele din jurul nostru”, afirmă Mike Cruise, cercetător la Universitatea Birmingham. Cruise a oferit ca exemple camerele digitale, aparatele GPS şi chiar razele laser ce permit citirea DVD-urilor, toate aceste inovaţii având la bază cercetarea spaţială.

Cruise susţine că o idee din cercetare poate ajunge într-un produs finit şi după decenii de cercetare, astfel că este dificil ca politicienii să fie convinşi să cheltuiască mai mulţi bani pe cercetare. Cu toate acestea, Cruise a concluzionat: „dacă consideraţi cunoaşterea a fi scumpă, încercaţi ignoranţa pentru o perioadă”.

Sursa: Reuters