„Fereastra care te binedispune”: o nouă invenţie va aduce în case mai multă lumină benefică

Acest tip de sticlă – „sticla care te binedispune”, după cum au botezat-o inventatorii – are un înveliş subţire din material anorganic, cu o grosime de numai 0,1 micrometri, care este optimizat pentru transmiterea lungimilor de undă cuprinse între 450 şi 500 de nanometri, adică zona unde efectul luminii albastre este mai pronunţat.

Lumina albastră este acea parte a spectrului luminos care influenţează echilibrul hormonilor ce reglează bioritmul. Dacă noaptea prezenţa ei poate perturba fiziologia normală a organismului, în schimb, în timpul zilei, existenţa ei în lumina pe care o primim creează o stare de bine. Însă sticla folosită în mod obişnuit pentru ferestre blochează o mare parte a acestei componente a luminii; de aceea, sticla dezvoltată de cercetătorii de la Institutul Fraunhofer, sticlă care permite trecerea luminii albastre, reprezintă o îmbunătăţire importantă.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

„Materialul creat de noi ajută oamenii să simtă că pot realiza mai multe şi le reduce şansele de a se îmbolnăvi”, susţine dr. Jörn Probst.

Desigur, ne-am putea bucura de o astfel de lumină relaxantă şi energizantă dacă am petrece mai mult timp afară, dar având în vedere că, de exemplu, americanii petrec 90% din timpul lor în spaţii închise, nu putem decât să apreciem noua invenţie. Efectele pot fi întâlnite chiar şi în medii în care nivelul luminii este foarte scăzut, atât timp cât lumina albastră reuşeşte să se strecoare.

Momentan, sticla UNIGLAS VITAL nu poate fi comercializată pentru că specialiştii încă o mai îmbunătăţesc. „Până acum am aplicat stratul special de acoperire pe partea aflată spre golul dintre panouri. În viitor plănuim să acoperim şi suprafaţa de sticlă dinspre exterior. Astfel, prin geam va putea pătrunde cca. 95% din lumina cu lungimea de undă de 460 de nanometri”, a explicat cercetătorul Walther Glaubitt.

Surse: FastCoDesign, Fraunhofer