Cercetătorii au aflat de ce creierul femeilor îmbătrâneşte mai repede decât cel al bărbaţilor

Atunci când oamenii îmbătrânesc, anumite gene devin mai active, iar altele mai puţin active. În creierul uman, aceste schimbări pot fi observate cu prin aşa-numitul „transcriptom” – un set de molecule ARN care indică activitatea genelor în cadrul unei populaţii de celule.

Atunci când Mehmet Somel, un biolog de la Universitatea din California, Berkeley, a comparat alături de colegii săi transcriptomul a 55 de femei şi bărbaţi de vârste diferite, aceştia au fost surprinşi să observe că tiparul de activare şi dezactivare a genelor ce se petrece odată cu îmbătrânirea se desfăşura mai repede în rândul femeilor. Efectul era vizibil mai ales într-o zonă din cortexul prefrontal.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

„Efectul observat era exact opusul la ceea ce ne aşteptam”, a declarat Somel. Specialistul a explicat că el şi echipa sa au pornit de la faptul că femeile trăiesc în medie mai mult decât bărbaţii, astfel că se aşteptau să vadă o îmbătrânire mai lentă a creierului acestora. „Dar descoperirea noastră se potriveşte cu ceea ce se poate observa la persoanele de vârsta a treia. Organele unui individ nu îmbătrânesc toate în acelaşi ritm”, a explicat Somel.

Echipa condusă de Somel a comparat expresia a mai bine de 13.000 de gene din patru regiuni ale creierului. În girusul frontal superior aceştia au descoperit 667 de gene care se exprimau diferit la bărbaţi faţă de femei în timpul procesului de îmbătrânire. Dintre aceste diferenţe, 98% indicau o îmbătrânire mai rapidă la femei.

Unele dintre genele studiate au fost identificate în cercetări precedente ca având legătură cu declinul cognitiv şi cu bolile degenerative.

Cu toate acestea, diferenţele între sexe nu se manifestau uniform la toate femeile. Aproximativ jumătate dintre femeile studiate prezentau o accelerare a schimbărilor tipice îmbătrânirii. Cercetătorii afirmă că acest lucru sugerează că nu este vorba despre o cauză biologică, ci de influenţa mediului.

„Este posibil ca o viaţă foarte stresantă să provoace accelerarea acestor schimbări tipice îmbătrânirii”, spune Somel. Echipa sa a identificat câteva dovezi ce susţin această ipoteză într-un studiu efectuat asupra maimuţelor, stresul facilitând schimbări similare în transcriptomul creierului lor.

Alţi experţi, precum Cyndi Shannon Weickert de la Centrul de Cercetări în Neuroştiinţe din Sydney, Australia, afirmă că stresul nu este singura cauză ce ar putea provoca această accelerare a îmbătrânirii creierului. Specialista afirmă că o altă potenţială cauză ar putea fi inflamaţia.

Echipa condusă de Somel plănuieşte acum să testeze efectul stresului asupra transcriptomului creierului şobolanilor. De asemenea, cercetătorii doresc să compare stresul şi tiparul de boli neurogenerative în cadrul mai multor culturi de pe Terra, în care rolul femeilor variază.

„Dacă mecanismul identificat de noi este corect, atunci politicile care asigură femeilor oportunităţi egale bărbaţilor ar putea duce la o îmbunătăţire a sănătăţii acestora”, a concluzionat Somel.

Sursa: NewScientist