Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin

Începutul de secol al XVI-lea aducea în ținuturile înzăpezite ale Rusiei un monarh cum lumea nu mai văzuse încă de pe vremea împăraților români. Sadic, mistic, sângeros dar în același timp diplomat de geniu, mânuitor neîntrecut al condeiului și veritabil vizionar politic, Ivan al IV-lea Vasilyevich și-a atras deopotrivă atributele „cel groaznic” și „cel mare”.

• O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
• Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian

Considerat de Stalin drept conducătorul ideal, țarul Ivan și-a depășit timpurile cu o imagine controversată și la fel de disputată în prezent că și în urmă cu secole.

Semnele divine și nașterea unui prinț

Trecuseră 20 de ani de când Marele Cneaz al Rusiei, Vasili al III-lea, era căsătorit cu Salomeea Saburova, o descendență a vechilor hani tătari, fără a avea nici un urmăș. Conștient de pericolul de a pierde tronul în favoarea fraților săi, cneazul recurge la un gest îndelung contestat, acela de a-și repudia soția și de a o închide pe viață într-o mănăstire. Chiar dacă divorțul era ilegal în Rusia acelor vremuri, legile făcute pentru cei umili păreau să pălească de la sine în față capetelor încoronate.

În ciuda frumusețîi sale proverbiale, a caracterului blând și a moralei fără cusur, Salomeea este bătută, tunsă și silită să se retragă la mănăstirea din Suzdal sub numele de maică Sofia, nume sub care va fi canonizata ulterior. Boierii care îi iau apărarea cneaghinei sunt, la rândul lor, exilați. Locul ei avea să fie luat de o lituanianca, Elena Glinski, o femeie ale cărei moravuri urmau să dea naștere unor interminabile discuții și controverse. Patru ani mai târziu după legitimarea celei de a două căsătorii, Vasili al III-lea încă nu are un succesor. Zvonurile conform cărora fosta cneaghină Salomeea ar fi născut un băiat, George, între zidurile mănăstirii îl aduc pe monarhul rus aproape de pragul nebuniei. Doar rugăciunile unui preot obscur, Pafnutie Borovski, mai sunt în măsură să domolească furia cneazului.

La 25 august 1530, miracolul însă se produce, iar Elena Glinski da naștere unui fiu pe care îl va boteza cu numele de Ivan. Se spune că în acel moment un fulger a zguduit Kremlinul dând naștere unui puternic incendiu, iar noul născut avea deja doi dinți. Semnele au fost interpretate că o manifestare a voinței divine: prințul avea să îi sfâșie cu un dinte pe dușmanii țării, iar cu celălalt avea să muște groaznic din propriul popor. Daniel, mitropolitul de atunci al Rusiei, îl avertiza pe cneaz asupra napastei ce urmă să abată asupra tuturor din cauza păcatului celei de a două căsătorii. În același timp, bârfele boierilor de la Moscova îl indicau că tată al noului născut nu pe Vasili, ci pe un nobil din suită acestuia, Obolenski Telepnev. Pentru cneaz, însă, acestea nu erau decât vorbe goale. Avea fiul pe care și-l dorise și asta era tot ce conta.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice pentru 25 august:

1744 – S-a născut Johann Gottfried von Herder, scriitor, critic literar şi filosof, unul dintre întemeietorii curentului “Sturm und Drang” (d. 28 iulie 1794)

1802 – S-a născut poetul romantic austriac Nikolaus Lenau: “Faust”, “Savonarola”, “Don Juan” (d. 22 august 1850)

1819 – A încetat din viaţă James Watt, inginer şi inventator englez (a perfecţionat maşina cu aburi) (n. 19 ianuarie 1736)

1822 – A încetat din viaţă Sir Frederick William Herschel, astronom britanic, descoperitorul planetei Uranus (n. 15 noiembrie 1738)

1841 – S-a născut Emil Theodor Kocher, chirurg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1909, pionier în fiziopatologia şi chirurgia glandei tiroide (m. 27 iulie 1917)

1849 – S-a născut folcloristul şi istoricul literar G. Dem.Teodorescu, licenţiat în litere al Universităţii Sorbona (m. 20 august 1900)

1862 – Au fost unificate serviciile sanitare din Principatele Române

1867 – A încetat din viaţă Michael Faraday, fizician şi chimist, descoperitorul inducţiei electromagnetice; a enunţat legea conservării sarcinilor electrice şi a elaborat teoria electrizării prin influenţă (n. 22 septembrie 1791).

1873 – S-a născut Lucia Sturdza Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei româneşti; a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc; din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra  (m. 19 septembrie 1961)

1900 – A încetat din viaţă Friedrich Nietzsche, filosof german (n. 15 octombrie 1844)

1902 – S-a născut Camil Baltazar, poet şi traducător: “Reculegeri în memoria ta”, “Biblice” (m. 27 aprilie 1977)

1908 – A încetat din viaţă fizicianul francez Henri Becquerel, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre şi Marie Curie) (n. 1852)

1912 – S-a născut Erich Honecker, om politic, preşedinte al Consiliului de Stat al fostei Republici Democrate Germane şi şef al statului (1974-1989); a demisionat din toate funcţiile în 1989, fiind mai târziu expulzat din ţară (m. 29 mai 1994)

1918 – S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor, prezentator al unui foarte audiat serial TV de istorie a muzicii (comedia muzicală “West side Story”) (m. 14 octombrie 1990)

1940 – S-a născut Mihai Pelin, istoric; a coordonat elaborarea primelor patru volume ale “Cărţii Albe a Securităţii” (“Opisul emigraţiei politice”, “Culisele spionajului românesc”) (d. 14 dec 2007)

1946 – A murit, la Londra, Arnold Josef Rose, violonist de renume mondial, născut la Iaşi (n. 24 octombrie 1863)

1977 – A încetat din viaţă Dorin Sireteanu, actor de teatru şi film (n. 15 septembrie 1901)

1980 – A încetat din viaţă filosoful Dumitru D. Roşca, membru al Academiei Române: “Existenţa tragică. Încercare de sinteză filosofică” (n. 29 ianuarie 1895)

1984 – A încetat din viaţă scriitorul Truman Capote: “Cu sânge rece”, “Alte glasuri alte încăperi”, „Breakfast at Tiffany’s” (n. 30 septembrie 1924)

2001 – A încetat din viaţă Philippe Leotard, actor şi cântăreţ; a jucat în peste 60 de filme şi a câştigat, în 1983, Premiul Cesar (n. 28 august 1940)

2008 – Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, s-a pronunţat pentru o recunoaştere a republicilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, decizia revenind de acum Executivului rus

2009 – A încetat din viaţă senatorul american Edward „Ted” Kennedy, fratele preşedintelui John F. Kennedy (n. 22 februarie 1932)