Ziua în care România devenea „stat naţional-legionar”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România devenea „stat naţional-legionar” şi începea un scurt şi nefast episod de colaborare între Mişcarea Legionară şi generalul Ant onescu, episod ce avea să îşi lase o amprentă profund negativă asupra sfârşitului de an 1940.

Mai puţin preocupată de actul guvernării şi mai mult orientată către reglarea unor conturi, Mişcarea Legionară va declanşa o serie concertată de acţiuni contra adversarilor politici şi a minorităţii evreieşti.

Astfel, sub regimul instaurat la 14 septembrie, va fi emisă o serie întreagă de decrete cu un profund caracter discriminato riu faţă de comunitatea evreiască, un preludiu sumbru al deportărilor ce vor surveni în anii următori. De asemenea, Mişcarea Legionară va folosi acest prilej şi pentru a-şi lichida fizic o parte dintre oponenţii politici din anii trecuţi, crimelor săvârşite la sfârşitul lunii noiembrie cazându-le victime, printre alţii, personalităţi precum Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 septembrie:

1321 – A încetat din viaţă poetul Dante Alighieri, creator al limbii literare italiene; este autorul primei capodopere a literaturii moderne europene: “Divina Comedie”, şi a romanului “Viaţa nouă”, considerat primul roman autobiografic din literatura universală (n. 1265).

1769 – S-a născut Alexander von Humboldt, explorator şi geograf, unul dintre ultimii mari savanţi de formaţie enciclopedică; prin opera sa a pus bazele dezvoltării unor ştiinţe precum: oceanografia, meteorologia, climatologia, glaciologia (6 mai 1859)

1829 – A fost încheiat Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol, prin care se stabileau autonomia administrativă a Ţărilor române şi libertatea comerţului.

1848 – A avut loc a treia Adunare naţională de la Blaj, în cadrul căreia cei 60.000 de participanţi nu au recunoscut „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria; a început formarea unei oşti populare române sub conducerea lui Avram Iancu, Axente Sever, Iovian Brad.

1849 – S-a născut fiziologul Ivan Petrovici Pavlov, unul dintre fondatorii psihologiei experimentale a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie-Medicină în anul 1904 (m. 27 februarie 1936)

1851– A încetat din viaţă James Fenimore Cooper, scriitor american (“Ultimul mohican”, “Vânătorul de cerbi”, “Călăuza”) (n. 15 septembrie 1789)

1898 – A fost întocmită prima hartă geologică a României, la scara 1/200.000; lucrarea a fost condusă de paleontologul Grigore Ştefănescu (1836-1911).

1916 – A încetat din viaţă scriitorul Jose Echegaray, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1904 (piese de teatru: “Marele codoş”, “Pata care curăţă”) (n. 19 aprilie 1832)

1916 – A încetat din viaţă Josiah Royce, considerat unul dintre cei mai importanţi filosofi americani ai secolului trecut (n. 20 noiembrie 1855)

1924 – S-a născut dirijorul Iosif Conta; în anul 2002, preşedintele României i-a conferit înaltul Ordin Steaua României în grad de Cavaler (d. 8 noiembrie 2006)

1993 – A încetat din viaţă Geo Bogza, scriitor şi ziarist (n. 6 februarie 1908).2006    – A încetat din viaţă politologul Silviu Brucan, autor al mai multor volume de politologie şi publicistică şi invitat permanent al emisiunii „Profeţii despre trecut” de la Pro TV

2008 – Actorul Ştefan Iordache a încetat din viaţă. Actorul şi-a început cariera în cinematografie în 1963 şi a jucat în aproape 30 de filme. Unul dintre cele mai memorabile roluri ale acestuia este cel al lui Victor Petrini, din filmul „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), după romanul omonim al lui Marin Preda. Unul dintre primele filme în care a jucat a fost „Dimineţile unu băiat cuminte”(1966), în regia lui Andrei Blaier.  Au urmat „Bietul Ioanide” de Dan Piţa, în 1980, „De ce trag clopotele, Mitică?” de Lucian Pintilie (1981). (n.  3 februarie 1941)

2009 – A murit actorul Patrick Swayze, devenit celebru pentru rolul instructorului de dans din filmul „Dirty Dancing” (n. 18 august 1952)

2009 – A murit scriitorul şi muzicianul american Jim Carroll, celebru pentru romanul autobiografic „Jurnalul unui baschetbalist/ The Basketball Diaries”.