Prima pagină Istorie

Cărturarul francmason care îi învăţa pe tineri carte gratuit

10.05.2018 | ● Vizualizări: 3608

La 5 octombrie 1830 a încetat din viaţă cărturarul şi memorialistul Dinicu Golescu (născut în 7 februarie 1777). A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care tinerii puteau învăţa gratuit, indiferent de categoria socială din care făceau parte. A fost membru fondator al Societăţii literare (1827) şi a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, "Curierul românesc"

Dinicu Golescu, pe numele real Constantin Golescu, era cel de al patrulea copil al banului Radu Golescu şi al Zoiţei, fiica clucerului Constantin Florescu. Vlăstar al uneia din vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a primit, ca şi fratele său, Iordache Golescu, o educaţie îngrijită, acasă şi la Academia grecească din Bucureşti.



Împreună cu fratele său, Iordache, participă la înfiinţarea unei societăţi literare secrete la Braşov, iar în 1825 în timpul călătoriei sale prin Europa a fost iniţiat în francmasonerie într-o lojă masonică din Elveţia; în acelaşi an, revenit din călătorie, începe să participe la lucrările unei loji bucureştene.

A fost ispravnic, hatman şi mare logofăt în Muntenia. A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care puteau învăţa gratuit, pe cheltuiala lui, tineri indiferent de categoria socială din care făceau parte.

În 1826, Dinicu Golescu împreună cu Ion Heliade Rădulescu au scos revista „Curierul românesc” care avea o orientare iluministă. Anul următor, împreună cu Ion Heliade Rădulescu, a pus bazele „Societăţii Literare” din Bucureşti. În acelaşi an iniţiază apariţia primei reviste în limba română „Fama Lipschii” (gazetă tiparită la Leipzig, în Germania, cu apariţie lunară).

Dintre scrierile sale, cea mai importantă este Însemnare a călătoriei mele, Constantin Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824, 1825, 1826, tipărită la Buda în 1826. Este primul jurnal călătorie tipărit din literatura română.Notele sale de drum cuprind referiri critice la starea de înapoiere socială şi culturală a Ţării Româneşti. Sub raportul limbii literare, lucrarea lui Golescu oglindeşte trecerea de la limba română literară veche la limba română literară modernă.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 5 octombrie:

1902 - S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist român. Cartea sa "Desculţ" este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele existând o traducere şi în limba japoneză. (d. 1974).

1957 - S-a născut actorul american de comedie Bernie Mac (d. 2008).

1962 - A fost lansat "James Bond Dr. No", primul film din seria James Bond. Din distribuţie făceau parte Sean Connery şi "Bond-Girl" Ursula Andress.

1962 - Membrii trupei The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, "Love Me Do".

2000 - A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, fotbalistul dinamovist Cătălin Hâldan. A jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou. De la debutul său în Divizia A, în 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri. Este supranumit de fanii săi "Unicul Căpitan". În memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte "Peluza Cătălin Hâldan".(n. 1976)