Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist”

În urmă cu 29 de ani, la 21 decembrie, după ce cu o zi înainte îi etichetase pe cei care protestau la Timişoara ca duşmani ai revoluţiei socialiste, Nicolae Ceauşescu, dorind să transmită în toată ţara mesajul că populaţia sprijină conducerea de partid şi de stat, convoca, în jurul prânzului, o mare adunare populară, în faţa sediului Comitetului Central al PCR.

• Descoperire istorică în Spania: Un os de elefant ar putea proveni din timpul războiului lui Hannibal…
• Fructul călugărului: dulceață fără zahăr, cu o istorie surprinzătoare

Nicolae Ceauşescu vorbea, de la balconul Comitetului Central, despre realizările „revoluţiei socialiste” şi ale „societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, în timp ce în stradă, mulţimile adunate trebuiau să condamnare „actele huliganice” de la Timişoara şi să-şi exprime solidaritatea cu conducerea PCR.

Printre urale şi scandări se făceau însă tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături. Mişcări bruşte venind dintr-o parte a adunării şi zgomotul unor petarde au transformat manifestaţia în haos. Mulţimea a început să fugă spre străzile din apropiere, abandonând steaguri şi tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu. Cei mai curajoşi au încercat să se facă ascultaţi: „Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental”, se auzea. Tot mai mulţi strigau: „Jos Ceauşescu!”, „Jos călăul!”, „Jos analfabeta!”, „Jos cizmarul!”, „Şi voi sunteţi români!”.

Imaginea lui Ceauşescu din acel moment – cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată – a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Ceauşescu mai apucase să anunţe suplimentarea cu câteva sute de lei a salariilor, pensiilor şi ajutorului social.

În scurt timp, centrul Capitalei, de la Piaţa Romană până la Piaţa Unirii şi de la Piaţa Kogălniceanu până la Piaţa Rosetti, se umplea de demonstranţi. În faţa hotelului Intercontinental, tinerii îngenuncheau şi păstrau momente de reculegere pentru Timişoara. În câteva ore, oraşul părea pregătit de luptă. Pe de-o parte, manifestanţii, neînarmaţi şi neorganizaţi, unii cu flori în mâini, pe care le ofereau soldaţilor, pe de altă parte, militari dotaţi cu caşti şi scuturi, aliniaţi pe străzile centrului Capitalei, tanchete, TAB-uri, trupe USLA, civili înarmaţi.

S-a tras în mulţime de pe clădiri, din mijlocul manifestanţilor, de pe străzile laterale, de pe tanchete. Unii dintre manifestanţi au fost împuşcaţi. Manifestanţii erau trântiţi la pământ de jeturile puternice de apă din maşinile pompierilor, iar în maşini ale Miliţiei erau luaţi demonstranţi şi duşi la penitenciarul Jilava. Pentru a rezista ofensivei, demonstranţii încercau să se organizeze. În faţa restaurantului „Dunărea”, vizavi de Intercontinental, s-a improvizat o baricadă, care a devenit sediul provizoriu al revoluţionarilor şi ţinta de atac a forţelor de represiune. La miezul nopţii, când se dezlănţuia cu furie represiunea, baricada era distrusă, iar macaralele o demontează bucată cu bucată. Până după ora 3.00, s-a tras intens. Spre dimineaţă, sângele de pe caldarâm era spălat, iar Capitala părea pregătită pentru o zi obişnuită.

Răniţii şi morţii au fost transportaţi mai ales la Institutul de Medicină Legală, Spitalul de Urgenţă, Spitalul Colţea şi   secţia de neurochirurgie a Spitalului Gheorghe Marinescu. Procuratura Generală şi Direcţia Sanitară au interzis autopsierea victimelor decedate. S-a dat ordinul – la fel cum s-a procedat şi cu revoluţionarii ucişi la Timişoara – de incinerare a cadavrelor, dar acest ordin nu a mai fost executat.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele seemnificaţii istorice ale zilei de 21 decembrie:

1375 – A încetat din viaţă Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renaşterii, considerat unul dintre cei mai de seamă povestitori ai literaturii europene datorită celebrei lucrări „Decameronul”, culegere de nuvele „în ramă”; a fost primul biograf şi comentator al operei lui Dante Alighieri (n. 1313)

1401 – S-a născut Masaccio (Tommaso di Giovanni di Simone Guidi), pictor florentin, reprezentant al Renaşterii timpurii (Capela Brancacci din Florenţa – frescele „Sfânta Treime” şi „Adam şi Eva izgoniţi din Rai”) (m. 1428)

1846 – Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra

1879 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin, şef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1924-1953) (m. 5 mar. 1953)

1883 – A apărut volumul „Poesii” de Mihai Eminescu, cu o prefaţă semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieţii poetului; cuprinde 64 de poezii

1886 – S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic, ministru şi prim-ministru al României; a fost ministru de Externe în guvernul condus de Petru Groza; în 1945 a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a susţinut interesele Romîniei; membru de onoare al Academiei Române (m. 28 mar. 1957)

1891 – A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E.Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts

1898 – Marie şi Pierre Curie descoperă radiul

1913 – A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne

1917 – S-a născut Heinrich Böll, romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1972 (romanele „Tablou de grup cu doamnă”, „Părerile unui clovn”) (m. 16 iul. 1985)

1933 – A încetat din viaţă Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediţie cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 – 1924) (n. 7 iun. 1879)

1937 – A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, „Alba ca zăpada”, produs de Walt Disney

1940 – S-a născut Frank Zappa, instrumentist şi compozitor, unul dintre cei mai importanţi muzicieni americani ai ultimelor decenii (m. 4 dec. 1993)

1940 – A încetat din viaţă Francis Scott Fitzgerald, unul dintre scriitorii reprezentativi ai „generaţiei pierdute”, autor de romane şi nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: „Marele Gatsby”, „Blândeţea nopţii”) (n. 24 sep. 1869)

1958 – Generalul Charles de Gaulle a fost ales preşedinte al celei de-a V-a Republici Franceze

1968 – Lansarea navei cosmice „Apollo 8” care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 dec.-27 dec. 1968)

1969 – Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46 000km

1971 – A fost creată organizaţia umanitară „Medici fără frontiere” – „Medecines sans frontieres”; asociaţia are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale

1988 – Doi membri ai unei grupări radicale din Libia provocat explozia cursei 103 Pan Am deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni.

1991 – A fost semnat, la Alma-Ata, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente, care consfinţeşte destrămarea definitivă şi dispariţia de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desfiinţarea cetăţeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcţia de preşedinte al URSS

1994  – Secţia Parchetelor Militare a finalizat „Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”. Documentul a fost pus la dispoziţia presei, a comisiei parlamentare care cercetează evenimentele din decembrie 1989, a preşedinţiei, conducerii MI, MApN şi SRI.

1999 – A încetat din viaţă muzicianul jamaican Joe Higgs, eminenţa cenuşie a muzicii reggae şi mentorul lui Bob Marley

2001 – Senatorii şi deputaţii au aprobat, cu 483 de voturi „pentru” şi 2 voturi „împotrivă”, participarea României în cadrul forţei internaţionale de asistenţă din Afganistan, solicitată Parlamentului de către preşedintele ţării

2003  – Saddam Hussein a fost capturat de militarii americani după ce a fost luat prizonier de forţele kurde, sedat şi abandonat în custodia trupelor Statelor Unite.

2009 – Traian Băsescu a depus jurământul în faţa Parlamentului, pentru al doilea mandat de preşedinte al României.

2012  – A încetat din viaţă Lee Dorman, basistul trupei americane de rock psihedelic Iron Butterfly, cunoscută pentru hitul „In-A-Gadda-Da-Vida” din 1968 (n. 15 septembrie 1942)