Cele mai puternice grupări fasciste din Balcani – Legiunea ”Arhanghelului Mihail” şi organizaţia croată ”Ustaša” – FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fascismul în Europa

În timpul Primului Război Mondial, în Europa erau puse bazele unei noi ideologii politice, ce avea să schimbe ulterior soarta întregului continent. Adepţii acestui curent doreau crearea unui stat condus de un singur partid, care să asigure buna funcţionare a societăţii prin orice mijloace, inclusiv cele de natură violentă. Deşi, la început, viziunea politică cumula ambele direcţii (atât de dreapta, cât şi de stânga), în contextul tumultuos al perioadei interbelice ea devine în mod clar de extremă-dreapta. Bineînţeles, este vorba de fascism.

• Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
• Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic

Actualmente, această ideologie este văzută ca fiind un fenomen diacronic general şi nu doar un curent care a apărut pe continentul european în perioada dintre cele două războaie mondiale. În acest sens, majoritatea istoricilor împărtăşesc opinia profesorului britanic Roger Griffin, care susţine că fascismul este acea formă de ultranaţionalism, care se caracterizează prin mobilizarea maselor, pentru a cuceri puterea în stat şi a pune bazele unei noi naţiuni, „renăscute”. O viziune similară asupra acestei ideologiii o are Michael Mann, însă acesta adaugă că fascismul reprezintă un rezultat al contextului desfăşurării Primului Război Mondial, iar condiţiile politice globale din momentul de faţă oferă posibilitatea revitalizării acestor idei radicale.

Foto: apologeticum.ro

În perioada interbelică, în mai multe ţări din Europa, au apărut grupări care au adoptat, mai mult sau mai puţin, ideologia fascistă. Cele mai cunuscute exemple sunt Partidul Nazist (Nationalsozialistische Deutsche Arbeitpartei), în Germania, şi Partidul Naţional Fascist (Partito Nazionale Fascista) din Italia. Au existat, însă, şi alte formaţiuni de acest tip, printre care: Legiunea Naţională (Belgia), Partidul Francist (Franţa), Partidul Crucilor cu Săgeţi (Ungaria), Crucea de Foc (Letonia), ONR-Falanga (Polonia) sau Falange (Spania).

Asemănări şi diferenţe între Legiunea „Arhanghelului Mihail” şi organizaţia croată „Ustaša”

În Balcani, cele mai puternice grupări fasciste au fost cea românească, cunoscută sub numele de „Legiunea Arhanghelului Mihail” şi cea croată (iugoslavă), denumită „Ustaša”. Prima a fost fondată în anul 1927, de Corneliu Zelea Codreanu, iar cea de-a doua în 1929, de Ante Pavelić.

Ambele organizaţii se caracterizau printr-un puternic caracter ultranaţionalist şi aveau ca scop final crearea unui nou stat, de factură totalitară, în care „omul nou” trebuia să deţină rolul principal. Atât membrii Legiunii, cât şi cei ai Ustaša erau adepţii unui cult al „pământului strămoşesc”, susţinând că ţările în care s-au născut sunt cele „alese de Dumnezeu”, iar popoarele din care fac parte sunt superioare faţă de celelalte.

Foto: aconstantineblacklist.blogspot.com

Totodată, fasciştii români, dar şi cei croaţi, respectau cu stricteţe cultul liderului charismatic. Fie că este vorba de Corneliu Zelea Codreanu sau Ante Pavelić, conducătorul era văzut drept un Mesia, care avea rolul de a-şi îndruma supuşii spre „Mântuire”. Cea mai reprezentativă imagine în acest sens o reprezintă gravura lui Alexandru Bassarab, „Naşterea Căpitanului” (1940). Aici, Codreanu este reprezentat asemenea lui Iisus Hristos, însă el, la venirea pe lume, este protejat de Arhanghelul Mihail, simbolul Gărzii de Fier.

Foto: istoria-artei.ro

Între cele două mişcări au existat şi diferenţe. Cea mai proeminentă dintre acestea este legată de viziunea lor religioasă. În ceea ce priveşte organizaţia Ustaša, membrii acesteia identificau Catolicismul cu naţionalismul croat, fapt pentru care declarau că această religie, dar şi cea islamică, ca fiind sunt singurele culte care trebuiau practicate. Pe de altă parte, legionarii erau adepţii creştinismului ortodox şi manifestau, totodată, o credinţă puternică în cel care  fost cunoscut ca fiind „Căpitanul”.

Foto: evz.ro

Subiectul a fost dezbătut pe larg în cadrul conferinţei „Fascism in the Balkans: A comparison between Romania’s Legion of Archangel Michael and Croatia’s Ustasha„, pe care profesorul Constantin Iordachi (Universitatea Central-Europeană din Budapesta) a susţinut-o marţi, 23 februarie, la Colegiul Noua Europă din Bucureşti.

Vă mai recomandăm şi Creşterea dozei zilnice de cafea reduce riscul apariţiei cirozei hepatice

                                            Realitatea virtuală ar putea fi folosită la tratarea depresiei

                                            În viitor, am putea călători spre Marte în numai 3 zile. Cum va fi posibil acest lucru