Cum i-au determinat sovieticii pe intelectuali de talie mondială precum Einstein, Shaw şi Barbusse să condamne România în perioada interbelică

Încheierea Primului Război Mondial a însemnat şi formarea României Mari. Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureşul, Crişana şi Banatul s-au unit cu Regatul României. Însă Unirea a adus şi o serie de conflict armate. În anul 1919, Armata Regală Română a înfrânt Republica Sovietică Ungară, care atacase România. În anul 1924, a fost rândul Uniunii Sovietice să atace România. Autorităţile de la Moscova nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu România din 1918, astfel că în 1924 au încercat să provoace o răscoală care să dea prilejul Armatei Roşii să intervină în Moldova dintre Prut şi Nistru. Răscoala a început în 15 septembrie, în satul Tatar-Bunar din Bugeac, scrie Rfi.ro.

Doi agenţi sovietici au mizat pe sprijinul minorităţilor naţionale din Basarabia şi au reuşit să îi atragă în răscoală pe ruşi, pe ucrainieni, pe găgăuzi şi pe bulgari, în timp ce ţăranii români şi germani s-au opus acţiunii ruseşti. Concret, în 15 septembrie 1924, un grup de agenţi sovietici au intrat în comuna Tatar Bunar, au tăiat firele telefonice, au arborat drapele roşii şi au proclamat instaurarea puterii sovietice. Comandantul român al postului de jandarmi şi doi soldaţi au fost ucişi.

• Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
• ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea

Citeşte continuarea în Rfi.ro.