Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti

A doua zi, la 14 iunie 1948, a avut loc unirea guvernelor de la Izlaz şi Bucureşti, constituindu-se Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti, în urma abdicării domnitorului Gheorghe Bibescu.

În comunicatul dat presei de către noul guvern se spunea: „Fostul domn Gheorghe Bibescu, deşi a consfinţit drepturi ce românii recâştigară, simţindu-se însă cam slab de boală şi nemaiputând ţine cârma în mână, astăzi şi-a dat demisia, lepădându-se de toată puterea sa. Astăzi dar patria aflându-se în împrejurări grele, se numiră guvernul vremelnicesc mai jos însemnaţii români, cari sunt oameni ce s-au jertfit pentru patrie şi jură că şi astăzi să moară pentru dânsa”.

• O limbă necunoscută a fost descoperită pe o tăbliță veche de 14.000 de ani
• Un progres major în tehnologie s-a întâmplat acum 900.000 de ani

De teama unor interpretări denaturate şi tendenţioase din partea puterilor suzerană (Turcia) şi protectoare (Rusia), mitropolitul Neofit a fost ales preşedinte al Guvernului provizoriu. Din noul Guvern făceau parte: Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, iar ca secretari: C.A.Rosetti, Nicolae Bălcescu, Alexandru C. Golescu, precum şi Ion. C, Brătianu.

În aceeaşi zi,  Guvernul adoptă ca steag naţional, tricolorul revoluţionarilor. Primul steag tricolor al paşoptiştilor, cel purtat la Islaz de Popa Şapcă şi după care au fost întocmite toate celelalte steaguri paşoptiste, a fost cusut doar de mâinile domniţei Maria Alexandrina, copila lui Gheorghe Magheru, în amintirea steagului purtat de Tudor Vladimirescu şi pentru ca primul steag al revoluţiei să poarte simbolul neprihănirii.

După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848, mitropolitul Neofit a solicitat (ca mitropolit) restabilirea ordinii şi a contribuit la prinderea clericilor care se implicaseră în acţiuni revoluţionare, fapt ce a determinat să fie văzut ca o personalitate controversată. La 27 iulie 1849 s-a retras din scaunul de mitropolit.

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 13 iunie:

1924 – La Berna, în Elveţia, a fost semnat un Acord relativ la creanţele elveţiene în România.

1930 – A fost constituit un guvern condus de Iuliu Maniu.

1990 – În timpul dimineţii, în zona Pieţei Universităţii, poliţia a desfăşurat o amplă acţiune care a avut drept scop eliberarea zonei de greviştii foamei şi de demonstranţi. Au avut loc înfruntări între poliţie şi manifestanţi, fiind efectuate arestări. În cursul nopţii a fost restabilită ordinea de către unităţi militare.

1996 – Comisia pentru Căi şi Mijloace a Camerei Reprezentanţilor din Congresul american a aprobat o hotărâre care permite acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România pe bază permanentă, conform propunerii făcute de preşedintele american, Bill Clinton.

1996 – România a fost primită printre membrii Comitetului Franco-Austriac (CFA) pentru armonizarea economică în Europa.

2001 – România şi Franţa au decis să reînnoiască programul lor de cooperare bilaterală pentru încă patru ani şi să-şi extindă parteneriatul strategic.

2003 – Tratatul privind regimul frontierei de stat între România şi Ucraina a fost parafat, la Kiev, de secretarii de stat în Ministerele de Externe din cele două ţări, după finalizarea negocierilor între echipele de experţi.

2004 – Preşedintele Ion Iliescu l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe omologul său chinez Hu Jintao, aflat în prima sa vizită de stat în România. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie comună privind stabilirea unui parteneriat amplu de prietenie şi colaborare.

2006 – Compozitorul ungur născut în Transilvania, György Ligeti, una dintre cele mai mari figuri ale creaţiei muzicale din a doua jumătate a secolului XX, a murit la vârsta de 83 de ani, la Viena.

2006 – Actorul american de comedie Red Buttons, care a fost recompensat cu un premiu Oscar în 1958, pentru rolul din filmul „Sayonara”, în care a jucat alături de Marlon Brando, a decedat (n. februarie 1919).

2007 – Omul de afaceri Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnalişti români în Irak.

2009 – Mahmoud Ahmadinejad, a fost reales preşedinte al Iranului pentru un nou mandat.