De ce Washington D.C nu este un stat al SUA?

Capitala Statelor Unite ale Americii se află sub controlul direct al Congresului.

GALERIE FOTO

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Revoluția Americană a plecat de la o problemă extrem de importantă din punct de vedere politic: taxarea fără reprezentare, coloniile pe atunci britanice cerând ca în schimbul taxelor plătite către coroană să fie reprezentate în Parlament.

Plecând de la istoria și poziția pe care Statele Unite și-au asumat-o de la cel de Al Doilea Război Mondial, faptul că locuitorii propriei sale capitale nu sunt reprezentanți în Congres ni se poate părea extrem de neobișnuit. Pentru a sublinia tratamentul diferit la care sunt supuși locuitorii din Washington D.C., plăcuțele de înmatriculare poartă din 2000 inscripția  „Taxation Without Representation”, iar din 2016 poartă inscripția „End Taxation Without Representation”.

History notează că locuitorii din Washington D.C. nu au aceleași drepturi electorale precum locuitorii din alte state și nici nu au reprezentanți în cele două camere ale Congresului, cu toate că plătesc taxe federale.

Taxare fără reprezentare

Situația capitalei americane își are originile încă de la fondarea acestei țări, atunci când statele Maryland și Virginia au cedat o parte din teritoriul lor pentru a forma Districtul Columbia (D.C). În 1790, populația de doar 3.000 de persoane era insuficientă pentru a crea un nou stat și, în plus, nu exista un interes explicit al marilor proprietari din zonă să facă asta, aceștia alegând să voteze în alte state.

La începutul secolul XIX-lea au existat o serie de variante prin care locuitorii districtului Columbia au avut posibilitatea de a-și alege unii lideri, dar asta a dus la pierderea dreptului de a vota în alegerile prezidențiale.

în 1870, Congresul a decis îndepărtarea formelor de guvernare locală și asta deoarece membrii săi au n-au vrut ca Washinton D.C, capitala SUA, să fie condusă de sclavii eliberați. După Războiul Civil, populația afro-americană a reprezentat o treime din populația orașului și odată cu acordarea dreptului de vot în 1867 au reușit să își aleagă o serie de reprezentanți în structurile locale.

Prin inițiative locale din 1871 și 1874, Congresul a dizovat forurile de conducere ale Washington-ului și a oferit președintelui autoritatea de a numi persoane în acele funcții. Președintele se putea consulta cu Congresul pentru alegerea noilor lideri, dar dat fiind faptul că locuitorii orașului nu aveau dreptul de a vota în alegerea acestora, influența lor era minimă.

Mișcarea pentru Drepturile Civile

Legile date de Congres vizau în special comunitatea afro-americanilor și odată extinderea acestei comunități, până în punctul în care Washigton a devenit primul oraș dominat de această minoritate, a creat noi tensiuni. În anul 1970, această comunitate număra 537.000 de persoane, 71% din întreaga populație.

Protestele pentru drepturile civile au dus și la adoptarea celui de al XXIII-lea amendament care a dat dreptul locuitorilor din Washington D.C să voteze la alegerile prezidențiale, având un număr de doar trei electori.

În 1974, Washington D.C și-a ales primarul datorită unui nou act legislativ, votat în anul anterior, câștigătorul acestor alegeri fiind Walter E. Washington. Din nefericire, puterile primarilor sunt din nou limitate de Congres, acesta având puterea de a respinge orice inițiativă locală.

În ceea ce privește reprezentarea în Congres, Districtul Columbia a primit dreptul la un membru în Camera Reprezentanților, cu precizarea că respectiva persoană nu are dreptul de a vota nicio inițiativă legislativă în numele celor pe care îi reprezintă. În 1978 a existat o inițiativă prin care s-a încercat acordarea a doi senatori și unui reprezentant, toți cu drepturi depline. Inițiativa a picat în 1985, odată cu incapacitatea de a aduna sprijinul unei majorități a statelor.

Washington DC ar urma să devină al 51-lea stat al SUA după ce Camera Reprezentanţilor a aprobat în 26 iunie 2020 un proiect de lege în acest sens.

Citește și:

Un pahar de istorie. Whiskey-ul, baza economiei americane după Războiul de Independenţă

De ce sărbătoresc americanii pe 4 iulie Ziua Independenţei Statelor Unite

Armele care au cucerit Vestul

Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor