O descoperire arheologică „de senzație”, făcută chiar la poalele Alpilor în Elveția

Arheologii din Elveția au descoperit rămășițele unor ziduri romane vechi de 2.000 de ani chiar la poalele Alpilor.

Zidurile protejau cândva un complex de clădiri ale romanilor și au fost descoperite în timpul excavărilor din Cham, cantonul Zug din centrul Elveției. Până acum, arheologii au găsit și fragmente de aur posibil de la bijuterii, cuie de fier, dar și alte obiecte cum ar fi boluri, pietre de moară, sticlărie și vase din ceramică numite și amfore.

• De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani

Descoperirile sunt „o senzație arheologică” pentru regiune și ar putea dezvălui informații noi despre activitatea romanilor în Elveția centrală, au declarat oficialii de la Biroul pentru Prezervarea Monumentelor și Arheologie într-un comunicat.

Zidurile romane acoperă o suprafață de 500 de metri pătrați

„Clădiri romane de dimensiuni similare au fost excavate în Cham-Heiligkreuz ultima oară în urmă cu 100 de ani”, a spus Gishan Schaeren, director al Departamentului pentru Arheologie Preistorică și Protoistorică, potrivit LiveScience.

Zidurile acoperă o suprafață de 500 de metri pătrați, dar nu este clar cum a fost folosită zona de către romani. Arheologii nu sunt siguri dacă este vorba despre „o vilă cu priveliște sau clădirea unui templu”, a declarat Christa Ebnöther, profesor de arheologie la Universitatea Berna, în același comunicat.

În timpul excavărilor, arheologii au găsit dovezi ale elitei, cum ar fi tacâmuri romane cunoscute drept „terra sigillata” și veselă din sticlă cu detalii. Între timp, amforele, care de obicei conțin lichide precum vin, ulei de măsline sau sos de pește, demonstrează că romanii din regiune erau implicați în comerțul cu cei din regiunea mediteraneană.

Ce au mai descoperit arheologii elvețieni la poalele Alpilor?

Arheologii au găsit, de asemenea, monede din cupru și bronz, inclusiv un denar de argint bătut de Iulius Cezar în secolul I î.Hr., care înfățișează un elefant ce calcă în picioare o altă creatură, posibil un șarpe sau un dragon.

Descoperirea zidurilor romane nu este prima de acest fel făcută în regiune. Arheologii au găsit anterior rămășițele unei așezări din Epoca Bronzului, morminte din Epoca Târzie a Bronzului și mai multe monede de pe vremea celților, poporul care a invadat și prădat Roma.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Situri arheologice noi, identificate cu Inteligența Artificială

Seceta severă din Italia a dezvăluit „Podul lui Nero”, o comoară arheologică

De ce le este teamă arheologilor să intre în mormântul primului împărat al Chinei?

O nouă descoperire uimitoare la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit arheologii UBB?