Confesiunile vârcolacului german care a îngrozit Europa medievală

În ziua de 31 octombrie 1589, o mulțime s-a adunat în orașul german Bedburg, în apropiere de Colonia, pentru a vedea o execuție.

Condamnatul era Peter Stump, un fermier în vârstă de 50 de ani care mărturisise că a făcut un pact cu Diavolul. Stump nu căuta bogății, ci mai degrabă dorea să se poată transforma în vârcolac. Crimele sale odioase au inclus violență extremă și chiar canibalism.

• Sute de pantofi din piele neagră, din secolul al XIX-lea, au ajuns în mod misterios pe…
• În 1940, un câine a descoperit o peșteră plină cu opere de artă antice

Dintre 16 oameni uciși de el, 13 au fost copii, printre care și propriul său fiu, al cărui creier l-ar fi devorat. Stump a recunoscut și că a întreținut relații sexuale cu fiica sa și cu un Succubus (un demon deghizat în femeie frumoasă).

Una dintre cele mai brutale execuții din istorie

Stump (numit de alte surse și Stumpf sau Stubbe) a suferit teribil în timpul execuției, fiind una dintre cele mai brutale din datele istorice. Bărbatul a fost legat de o roată și jupuit de viu. Oasele i-au fost rupte. A fost decapitat și apoi trupul său ars pe rug. Drept avertisment, capul său a fost tras în țeapă chiar în centrul satului.

Crimele și pedeapsa suferită de Stump au captivat imaginația oamenilor de la acea vreme. Chiar și așa, nu a fost un caz izolat. Între secolele XV și XVIII, foametea, ciuma, războiul și turbulențele religioase ale Europei au dat naștere la superstiții, ce au inclus teama de vrăjitoare, de obicei femei, și vârcolaci, de obicei bărbați.

Panica vârcolacilor în Europa

Acuzațiile de licantropie erau adesea însoțite de vrăjitorie. În unele zone din Europa nu există niciun document care să ateste că au fost judecați vârcolaci. În Anglia, acolo unde lupii au fost aproape eradicați în secolul XVI, nu există astfel de documente istorice; nici în alte locuri din regiunea mediteraneană.

Panica vârcolacilor în Europa s-a răspândit mai mult în regiunile împădurite cu populații de lupi sălbatici, precum și acolo unde exista deja o cultură a creșterii animalelor, cum ar fi Germania și Franța. Teama că lupii ar putea ataca animalele și copiii s-a transformat în frica de lupi demonici.

Vârcolacii acuzați erau adesea ciobani

Cea mai cuprinzătoare listă de procese ale vârcolacilor din Germania modernă conține aproape 300 de cazuri. Deși nu poate fi de neglijat, această listă nici nu poate fi comparată cu cele 30.000 până la 45.000 de execuții pentru acte de vrăjitorie din Germania în aceeași perioadă.

Vârcolacii acuzați erau de cele mai multe ori, dar nu mereu, bărbați și adesea ciobani. „Lupii erau văzuți drept puternici, violenți și agresivi, trăsături asociate de obicei bărbaților”, explică Brian Levack, profesor de istorie la Universitatea din Texas, Austin, SUA, potrivit NationalGeographic.

Dovezi istorice pentru crimele și pedeapsa lui Stump

Cele mai contemporane relatări despre Stump arată că bărbatul s-a transformat în lup după ce a purtat o curea din piele de lup primită în dar de la Diavol. Dacă își scotea cureaua, Stump putea reveni la forma umană. Levack a mai precizat că toți vârcolacii foloseau un fel de instrument pentru a-și finaliza transformarea, tipic pentru vrăjitoria masculină. „Cu toții foloseau un fel de instrument magic, cum ar fi cureaua magică a lui Stump… în timp ce formele inferioare de vrăjitorie practicate de femei cuprindeau în principal vrăji, blesteme sau poțiuni”.

În ciuda curiozității stârnite de judecată, dovezile istorice pentru crimele și pedeapsa lui Stump sunt aproape inexistente. Nu există documente de la interogatoriu sau de la proces. Istoricii sunt nevoiți să se bazeze pe o colecție de pamflete și fluturași.

Cel mai amplu document este un pamflet englezesc din 1590. Textul de 16 pagini face referire la o traducere din limba germană, dar istoricii nu au găsit documentul original.

Stump ar fi fost folosit ca țap ispășitor

Nu este clar unde s-a născut „vârcolacul german”, dar cel mai adesea se spune că era fermier. Ar fi provenit din Epprath, un sat în apropiere de Bedburg. Unii istorici au mai sugerat că era un moșier înstărit, având în vedere descrierea din pamfletul din 1590: „mergea pe străzile din Colonia, Bedburg și Epprath […] iar adesea era salutat de cei ai căror prieteni și copii îi măcelărise”. Nu există însă o altă sursă care să confirme afirmația.

Pe de altă parte, unii istorici cred că este posibil ca Stump să fi fost un criminal (unii chiar au argumentat că legendele cu vârcolaci au apărut astfel încât să fie explicată prezența criminalilor în serie). Chiar dacă nu ar fi fost criminal, cel mai probabil i-au fost atribuite atacurile lupilor asupra animalelor sau oamenilor din zonă.

Un alt factor istoric de luat în considerare este că Stump ar fi fost folosit ca țap ispășitor. Presupusele sale crime au coincis cu o perioadă cunoscută drept Războiul din Colonia (1583 – 1588), un conflict între protestanți și catolici. Regiunea era terorizată de mercenari, iar crimele nerezolvate ar fi dus la apariția poveștilor cu vârcolaci care bântuiau pădurile din jur. În consecință, execuția lui Stump ar fi servit drept prilej de purificare a comunității de râul cumplit.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Matthew Hopkins, adevăratul vânător de vrăjitoare. Sute de oameni nevinovați au fost torturați și executați din cauza sa

De ce ne plac filmele de groază? Știința din spatele unei sperieturi zdravene

Ed Gein: crimele Măcelarului din Plainfield au inspirat cărți și filme de groază

Stephen King, Regele Groazei. „Monştrii sunt reali, fantomele la fel. Ei trăiesc înăuntrul nostru şi, uneori, câştigă”