Aplicaţie smartphone pentru depistarea unui sindrom de care suferă mulţi români şi care provoacă victime

 Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei, iar persoanele care suferă de sindromul de apnee în somn (SAS) se opresc în mod repetat din respirat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult. Aceste întreruperi produc o scădere a cantităţii de oxigen din sânge, fapt ce poate provoca grave complicaţii sau chiar moartea.

Preşedintele Societăţii Române de Somnologie, dr. Oana Deleanu, a declarat marţi, cu ocazia lansării aplicaţiei „Help! Snoring”, că există 88 de patologii ale somnului, iar apneea este cea de-a doua, ca frecvenţă, după insomnie.

• De ce încearcă cercetătorii să simuleze efectul substanțelor psihedelice asupra Inteligenței Artificiale?
• Agenții AI sunt matematic incapabili să efectueze o muncă funcțională

Se estimează că 2,4 la sută dintre persoanele care sunt afectate de patologii ale somnului au de fapt apnee, afecţiune întâlnită mai frecvent în cazul bărbaţilor.

Oana Deleanu a explicat că este vorba de apnee atunci când pauza de respiraţie este mai mare de 10 secunde şi când acestea apar de cel puţin cinci ori într-o oră.

În intervalul în care aceste persoane nu mai respiră în timpul somnului, se produce aritmie cardiacă, creşte tensiunea arterială şi se poate produce chiar decesul.

Preşedintele Societăţii Române de Somnologie a mai spus că un studiu făcut în 22 de ţări a arătat că România este pe locul 10 în topul accidentelor rutiere produse pe fondul adormirii la volan. De asemenea, somnolenţa a fost asociată în 31 – 41 la sută din accidentele majore ale vehiculelor comerciale (şoferi profesionişti).

Preşedintele Societăţii de Pneumologie, profesor dr. Florin Mihălţan, a declarat că această boală este subdiagnosticată şi subtratată, iar de obicei pacienţii se prezintă tardiv la medic, după ce au dezvoltat o multitudine de complicaţii.

Specialiştii au explicat că orice persoană ar trebui să se adreseze medicului dacă în timpul nopţii sforăie zgomotos, i se opreşte respiraţia în timpul somnului, are senzaţie de sufocare, merge frecvent la baie şi somnul nu este odihnitor şi dacă în timpul zilei are dureri de cap matinale, somnolenţă, capacitate redusă de concentrare, iritabilitate sau dacă adoarme în timpul unor activităţi de rutină.

Acest sindrom nu poate fi tratat, însă există aparate care pot îmbunătăţi semnificativ viaţa pacientului.

Aplicaţia „Help! Snoring” poate fi descărcată în mod gratuit şi poate fi utilizată pentru informare, dar şi pentru testarea persoanelor care suferă de tulburări ale somnului (apnee în somn de tip obstructiv, sforăit, somn neodihnitor, treziri repetate, oboseală în timpul zilei).

Aplicaţia se adresează tuturor persoanelor care suferă de oboseală, somnolenţă diurnă, tulburări de concentrare şi dacă după efectuarea testului rezultatul indică o posibilă problemă, utilizatorii pot accesa şi lista medicilor şi cabinetelor specializate în diagnosticarea şi tratarea tulburărilor de somn.

Medicii specialişti avertizează că, potrivit unei directive europene, statele membre, deci şi România, trebuie să adopte până la sfârşitul acestui an o serie de reglementări astfel încât candidaţii sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv să fie obligaţi să se supună unei consultaţii medicale, pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere.

De asemenea, permisele de conducere ar trebui să poată fi eliberate candidaţilor sau şoferilor care prezintă sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv doar dacă dovedesc că îşi controlează afecţiunea în mod corespunzător, că respectă un tratament adecvat şi că prezintă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte somnolenţa, dacă este cazul, fapt confirmat de un aviz medical autorizat.

În plus, candidaţii sau şoferii care prezintă sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv şi care urmează un tratament ar trebui să facă obiectul unei examinări medicale periodice, la intervale care nu depăşesc trei ani pentru conducătorii auto din grupa 1 şi un an pentru cei din grupa 2, pentru a stabili măsura în care respectă tratamentul, necesitatea de a continua tratamentul şi menţinerea unei vigilenţe adecvate.

Medicii atrag atenţia că România nu a elaborat legislaţia care să transpună directiva europeană şi nici nu ştiu cum vor fi controlaţi toţi conducătorii auto care vor necesita teste de specialitate, având în vedere că un astfel de test presupune conectarea unui singur pacient la un aparat o noapte întreagă, iar în prezent se testează cam 6.000 de pacienţi anual.

SURSA: Mediafax