Tehnologia în şcoli, utilizată greşit. Cum au scăzut rezultatele elevilor după introducerea computerelor în şcoli

OECD a folosit datele colectate din 70 de ţări şi a stabilit că există o corelaţie clară între ţările în care calculatoarele sunt folosite mai puţin timp în clase şi ţările care ocupă poziţiile de top în cele mai recente clasamente PISA: Coreea de Sud, Shanghai, Hong Kong, Singapore (ultima în top pentru competenţe digitale, în ciuda faptului că tehnologia din şcoală este folosită moderat).

„Tehnologia şi computerele fac parte din lumea noastră. Mai trebuie doar să învăţăm cum să le folosim mai bine în şcoli”, consideră Peter Tait, fostul director al Şcolii pregătitoare Sherborne din Marea Britanie, într-un material The Telegraph.

• De ce o pagină de pe Wikipedia a fost blocată pentru editare
• Test de cultură generală. Ce este mai mare decât un terabyte?

În ţări precum Australia, Noua Zeelandă şi Suedia, unde tehnologia este utilizată în mod frecvent, nivelul de lectură tradiţională a scăzut, în timp ce în alte ţări cu educaţie „tehnologică” a stagnat.

Guvernul britanic a investit 900 de milioane de lire în introducerea tehnologiei în şcoli. Dacă se îmbunătăţeau spaţiile de recreere sau sălile de sport, s-ar fi observat beneficiile şi încântarea publicului, însă nu s-a întâmplat aşa. Datele arată că nu poate fi vorba de o defecţiune a tehnologiei, ci de o aplicare nereuşită a acesteia, susţine Peter Tait, fostul director al Şcolii pregătitoare Sherborne din Marea Britanie.

Întrebarea–cheie, cum pot computerele să asigure o mai bună funcţionare a educaţiei (dacă într-adevăr acesta a fost scopul), nu a fost gândită cum trebuie. De unde şi rezultatele negative, adaugă el.

Adesea computerele au fost folosite pe post de ajutoare interactive în procesul de învăţare, dar fără ca efectele lor să fie evalute. De cele mai multe ori, cumpărarea şi implementarea unor noi sisteme erau conduse de politică şi marketing.

Niciodată în istoria educaţiei, profesorii sau şcolile nu au trebuit să ajungă din urmă un asemenea val de informaţii noi. A fost cerut şi se cere în continuare un răspuns în această privinţă.

Potrivit raportului, unele ţări consideră mai importantă tehnologia, că apare mai devreme în orarul elevilor, în timp ce în altele, precum Orientul Îndepărtat, există o atitudine mai conservatoare. În majoritatea ţărilor analizate, tehnologia ocupă în loc de mijloc în şcoli.

În ciuda agitaţiei cauzate de efectul dăunator al internetului asupra lecturii sau de impactul negativ al computerelor asupra capacităţii de învăţare, este necesară o reevaluare a raportului prin care să se ceară o justificare a introducerii tehnologiei în orar, mai spune Peter Tait, fostul director al Şcolii pregătitoare Sherborne din Marea Britanie.

Potrivit acestuia, nu se poate da vina pe tehnologie pentru rezultatele slabe din învăţământ, ci pe modul în care aceasta a fost folosită.

“În viitor, viteza tehnologiei va fi mai avansată, deci impactul asupra educaţiei va fi mai mare. Prin urmare, trebuie să fim mai bine pregătiţi”, adaugă el.

Studiul OECD e centrat pe efectele în lectură, matematică sau ştiinţă, dar mai sunt domenii care trebuie examinate în raport cu tehnologia.

„Educaţia trece printr-un moment revoluţionar, iar noi suntem la mijloc. Dar cum tehnologia şi computerul fac parte din lumea noastră, noi trebuie doar să învăţăm cum să ne folosim mai bine de ea, aşa cum ne sugerează şi raportul OECD”, concluzionează profesorul britanic.

Sursa: The Telegraph