PRIMUL ”arbore al vieţii” digital, ce include 2,3 milioane de specii, creat de o universitate din SUA

Reprezentând o colaborare între 11 instituţii, acest „arbore al vieţii” în format digital descrie relaţiile dintre organismele vii, pe măsură ce acestea s-au desprins unele de altele de-a lungul timpului, încercând să meargă înapoi pe firul istoriei, până la începutul vieţii de pe Terra, în urmă cu aproximativ 3,6 miliarde de ani.

Zeci de mii de arbori ai vieţii mai mici au fost publicaţi de-a lungul anilor pentru anumite ramuri bine definite ale arborelului vieţii – iar unele conţineau peste 100.000 de specii -, însă este pentru prima dată când aceste rezultate au fost combinate într-un singur arbore care cuprinde toate formele de viaţă cunoscute.

• Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au făcut agenții AI mai nepoliticoși?
• De ce încearcă cercetătorii să simuleze efectul substanțelor psihedelice asupra Inteligenței Artificiale?

Rezultatul cercetătorilor de la Universitatea Duke reprezintă o resursă digitală care este disponibilă spre consultare gratuit, pe internet, pentru orice persoană care doreşte să o lectureze sau să o editeze, fiind din acest punct de vedere un fel de „Wikipedia” a istoriei evolutive.

„Aceasta a fost prima încercare reală de unire a tuturor punctelor cunoscute, pentru a le aduce împreună pe toate în acelaşi plan”, a spus Karen Cranston, profesor la Universitatea Duke, coordonatoarea studiului. „Gândiţi-vă la acest arbore ca la Versiunea 1.0”, a adăugat ea.

Actuala versiune a arborelui – alături de datele ştiinţifice şi modul de consultare a acestora – este disponibilă pentru consultare şi descărcare pe site-ul https://tree.opentreeoflife.org.â

Arborii evoluţiei, diagrame sub forma unor ramuri de copac, nu sunt creaţi doar pentru ca oamenii de ştiinţă să descopere că aarvarkul este o rudă mai apropiată a cârtiţei decât a lamantinului sau pentru a descoperi cel mai apropiat verişor al mucegaiului. Înţelegerea felului în care milioanele de specii de pe Terra sunt înrudite între ele va putea să îi ajute pe cercetători să descopere noi medicamente, să obţină recolte mai mari şi animale de crescătorie cu o productivitate superioară, dar şi să depisteze originile şi modul de răspândire asociate unor boli periculoase, precum SIDA, Ebola şi gripă.

Cercetarea a beneficiat de o finanţare pe trei ani, de 5,86 de milioane de dolari, oferită de U.S. National Science Foundation.

Studiul cercetătorilor americani a fost publicat pe 18 septembrie, în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Sursa: Mediafax