De ce ne ustură când ne urzicăm?

Urzica este una dintre plantele care şi-au format de-a lungul milioanelor de ani o serie de sisteme eficiente de protecţie. Suprafaţa fiecărei frunze şi tulpini de urzică este acoperită cu excrecenţe de forma unor spini rigizi, cu interior gol şi foarte ascuţiţi. Spinii de pe tulpini sunt mai mari decât cei de pe frunze. Deşi spinii respectivi sunt goi, aceştia sunt alcătuiţi în mare parte din siliciu, ceea ce-i face fragili şi rigizi, spinii rupându-se asfel foarte uşor la orice fel de atingere. La baza fiecărui spin, există un rezervor de lichid care conţine un amestec ce acid formic, histamine, aceticholine şi cinci tipuri de hidroxytrypstamine (adică substanţe serotonine).

Când atingem o urzică, vârful fiecărui spin se înfige şi rupe extrem de uşor în epiderma noastră, iar cocktailul de substanţe de apărare ale urzicii intră în contact cu reţeaua sangvină şi neuronală producând senzaţia puternică de usturime-mâncărime, atât de caracteristică contactului direct al pielii cu urzicile.

Cercetări recente au scos la iveală că senzaţia resimţită atunci când ne urzicăm este provocată de trei substanţe chimice – histaminele care iritează pielea, acetilcholinele care provoacă senzaţia de arsură şi serotonina care accentuează efectul primelor două substanţe.

Cremele şi spray-urile pe bază de antihistaminice şi hidrocortizoni ajută în primă instanţă atunci când ne urzicăm, cu toate că loţiunile pe bază de calamină par a avea rezutlate mai bune. Cel mai bun remediul naturist pentru urzicare pare a fi urina aplicată pe pielea afectată. Rezultate bune au şi uleiul de măsline, sucul proaspăt de lămâie şi sucul de ceapă.