De ce nu există animale cu trei picioare?

Întrebarea legată de existenţa unor animale cu trei membre inferioare nu este una la care ne-am gândi în mod recurent, totuşi, răspunsul pe care am putea să îl găsim la această întrebare ar putea să ne prezinte un nou mod în care ştiinţa poate opera. În general, oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă modul în care un fenomen are loc, însă de data asta aceştia ar încearcă să răspundă la întrebarea legată de ce un fenomen nu are loc.

Un astfel de demers a fost derulat de către Tracy Thomson, din cadrul Universităţii California, în eseul: „Locomoţia cu trei picioare şi constrângerile la numărul membrelor: De ce nu au tripedele  un picior pe care doar să stea”. El argumentează că în lumea animală există o multitudine de exemple de animale care se sprijină de pământ în trei puncte, două picioare şi coadă. De exemplu: suricatele şi ciocănitorile se află în această situaţie, folosindu-şi cozile pentru a se stabiliza pe suprfaţa pe care stau, notează Phys.

În ceea ce priveşte stabilitatea, un al treilea picior s-ar putea dovedi o soluţie cu un consum minim de energie care ar putea să îndeplinească aceleaşi funcţii precum coada. O situaţie asemănătoare poate fi întâlnită şi în cazul locomoţiei, după cum arată cangurii, coada poate fi folosită şi în acest sens.

Analizând exemple precum cele de mai sus, Thomson este de părere că răspundul la dilema inexistenţei tripodelor poate fi găsit dacă călătorim mult în trecut, ajungând chiar înaintea momentului în care au apărut primele picioare în evoluţia vieţii pe Pământ. Mai exact, Thomson argumentează că în codurile genetice ale formelor de viaţă primordiale este scrisă bilateralitatea.

Dat fiind faptul că evoluţia speciilor a reprezentat un proces gradual şi lent, odată ce capacitatea de a avea perechi pentru fiecare organ, ţesut sau parte a corpului a fost „scrisă” în codurile genetice, aceasta a devenit imposibil de rescris. 

Posibilitatea existenţei unor organisme cu trei picioare este aşadar imposibilă din cauza proceselor evolutive, care au perpetuat caracteristicile majore precum simetria, permiţând existenţa organismelor cu un număr par de picioare. În aceste condiţii, existenţa unui organism cu trei picioare ar reprezenta un detur major al evoluţiei vieţii, care ar putea să fie plasat în urmă cu miliarde de ani.

Chiar dacă posibilitatea existenţei animalelor cu trei picioare nu este fezabilă în condiţiile vieţii biologice de pe Pământ, nu putem exclude cu totul posibilitatea ca în preajma unei alte stele din galaxia noastră sau din altă parte a Universului să nu există animale cu trei picioare care ţopăie fericite pe ceea ce, în termeni umani, am numi câmpie extraterestră.

Thomson explică faptul că o întrebare banală şi chiar amuzantă ca aceasta, la care am încercat să răspundem mai sus, se poate dovedi un experiment de gândire extrem de interesant. „Dacă vrem să înţelegem procesele din spatele evoluţiei, trebuie să înţelegem, de asemenea, ce poate şi ce nu poate face”, a mai explicat Thompson.

Citeşte şi: