De ce foamea creează senzaţia de greaţă?

Lumea în care trăim face ca adesea să sărim peste una sau chiar două mese din totalul de trei mese recomandate zilnic, o astfel de situaţie poate avea o serie efecte mai mult sau mai puţin previzibile asupra noastră. Unul dintre aceste efecte este greaţa, ceea ce naşte întrebarea: „Cum poate să ne fie greaţă dacă nu am mâncat nimic?”

La această întrebare răspunde dr. Christina Lee, expertă în gastroenterologie, care explică faptul că, deşi nu am mâncat nimic, în stomacul nostru creşte cantitatea de acid clohidric, care ajută de digerarea hranei şi creează o serie de probleme, printre care şi greaţa. „Când se strecoară în esofag, poate provoca reflux acid, arsuri la stomac şi greaţă”, explică medicul, citat de Live Science.

• Cum funcționează anestezia?
• Cum ne influențează muzica?

O explicaţie alternativă, prin care greaţa este legată de întârzierea hrănirii, implică sistemul de hormoni prin care corpurile noastre „semnalează” că avem nevoie de hrană. Sistemul endocrin reglează nevoia noastră de hrană prin doi hormoni: grelina şi leptina. Primul hormon este implicat în declanşarea senzaţiei de foame, fiind implicat în producerea de suc gastric, format din acid clorhidric şi enzime, metabolizarea glucozei şi intensificarea senzaţiilor papilelor gustative. Cel de al doilea hormon este leptina, acesta fiind cel care semnalează că am atins un nivel de hrănire optim şi că nu mai avem nevoie de hrană suplimentară. Atunci când sărim peste una sau mai multe mese, echilibrul celor doi hormoni este afectat. Astfel, corpul va secreta mai multă gherlină în speranţa că vom mânca. În funcţie de sensibilitatea la hormoni a unei persoane, acestea pot experiemnta cazuri uşoare de greaţă. Totuşi, dacă senzaţia de greaţă este intensă atunci când nu mânăm, asta ar putea fi un indiciu că suferim de o maladie sau de o tulburare a unor funcţii biolgice şi ar trebui să ne prezentăm la medic, explică dr. Lee.

„Dacă semnalele dvs. sunt suficient de intense încât să resimţiţi greaţă sau durere, acesta ar putea fi modul în care corpul vă spune că trebuie să fiţi atenţi cu metabolismul. Condiţii medicale precum nivelul de zahăr ridicat în sânge, colesterol anormal, creşterea tensiunii arteriale şi glicemie ridicată, toate acestea pot duce duce la boli de inimă”, explică dr. Lee.

Citeşte şi:

De ce devenim arţăgoşi când ne este foame?

10 alimente care cresc senzaţia de foame