O istorie a aurului în date

Culoarea sa strălucitoare, asemănătoare cu cea a soarelui, a făcut ca aurul să fie asociat divinităţii. Egiptenii credeau că aurul este un material sacru pentru Ra, zeul-soare, iar faraonii erau singurii care aveau dreptul de a-l folosi. După ce mureau, faraonii erau înmormântaţi în sarcofage din aur masiv, deoarece ei considerau acest material a fi „carnea zeilor”. Tutankhamon, spre exemplu, a fost înmormântat în 3 sarcofage de aur, cel mai mare dintre acestea conţinând 110 kilograme de aur masiv!

Asocierea aurului cu divinitatea a existat în culturi din întreaga lume. Incaşii credeau că aurul şi argintul reprezentau transpiraţia soarelui şi a lunii şi foloseau aceste metale preţioase pentru a decora pereţii templelor. Aztecii denumeau aurul „teocuitlatl„, cuvânt care înseamnă „excrementul zeilor”. În Grecia Antică, marele poet Pindar descria aurul ca fiind „copil al lui Zeus, ce nu poate fi distrus nici de molie, nici de rugină”. În India, aurul avea la rândul său conotaţii religioase, fiind considerat lichidul seminal al zeului focului, Agni.

• Viitorul minelor de aur
• Cele mai mari zăcăminte de aur din lume

Şi în creştinism aurul are un rol important, consemnat în Biblie. După ce i-a transmis lui Moise cele zece porunci, Dumnezeu îi cere acestuia ca Tablele Legii să fie păstrate într-un chivot „îmbrăcat cu aur curat” şi care să aibă o „cunună de aur, împletită”.

În ciuda faptului că omenirea a răscolit pământul în căutarea aurului încă de acum câteva mii de ani, cantitatea totală extrasă până în zilele noastre este de doar 166.600 de tone. Capacitatea de extracţie a crescut semnificativ în ultimul secol, 75% din aurul produs vreodată fiind obţinut după 1910.

Cu toate acestea, tot aurul extras de-a lungul istoriei ar încăpea într-un container cubic cu latura de 20 de metri.

Iată cele mai importante date din lunga istorie a acestui metal preţios:

4000 î.e.n. – Primele dovezi ale prelucrării aurului

Obiecte decorative descoperite în Bulgaria indică faptul că aurul a fost primul metal prelucrat de omul preistoric.

3600 î.e.n – Prima dată când aurul este obţinut prin topirea minereurilor

Meşterii aurari egipteni reuşesc să topească pentru prima dată minereurile pentru a separa metalele din acestea. Pentru a încinge furnalul folosit la topire, ei au folosit tuburi din argilă rezistentă la.temperaturi ridicate.

2600 î.e.n. – Apar primele bijuterii din aur

În Mesopotamia (regiunea în care astăzi se găseşte Irakul), aurarii concep primele bijuterii ornamentate cu aur: a fost descoperită o mască mortuară din lapis lazuli şi carneol datând din această perioadă, pe care au fost aplicate pandantive de aur în formă de frunză.

1200-1500 î.e.n. – Bijuteriile de aur devin mai complexe

Artizanii dezvoltă un nou procedeu de turnare a bijuteriilor, numit „ceară pierdută”. Această nouă tehnologie conferă o duritate sporită şi o mai mare variaţie de culori, ceea ce sporeşte interesul public pentru aur. De asemenea, pentru că modelul original poate fi copiat în repetate rânduri graţie unui mulaj din ceară, o bijuterie poate fi reprodusă de mai multe ori.

1223 î.e.n. – Este creată masca funerară a lui Tutankhamon

Cel mai cunoscut artifact din istoria Egiptului Antic, masca lui Tutankhamon, reprezintă cea mai mare reuşită a artizanilor egipteni ce a dăinuit până în zilele noastre.

950 î.e.n. – Solomon construieşte templul de aur

Regina Sheba a Yemenului îi face cadou Regelui Solomon al Israelului 2.500 de kilograme de aur. În total, trezoreria regală conţinea 5.700 de kilograme de aur, o parte din acesta fiind folosit de rege pentru a finanţa construcţia faimosului său templu, despre care se spune că era poleit cu un strat de aur.

600 î.e.n. – Aurul este folosit pentru prima dată în stomatologie

Primele dovezi arheologice care atestă folosirea aurului în stomatologie aparţin etruscilor, care au ales acest material datorită rezistenţei sale la coroziune, maleabilităţii şi biocompatibilităţii sale.

564 î.e.n – Aurul este folosit pentru prima dată ca monedă

Regele Cresus al Lidiei profită de dezvoltarea tehnologiilor de rafinare a aurului pentru a emite prima monedă de aur din istorie. Monedele lidiene aveau puritatea şi greutatea standardizate, ceea ce a dus la folosirea lor în comerţ, valoarea lor fiind recunoscută în întreaga regiune.

300 e.n. – Prima dovadă a folosirii nanoparticulelor de aur

Romanii folosesc aurul pentru a colora Cupa lui Lycurg, regele tracilor, un artifact aflat astăzi la British Museum. Topind fulgi de aur în sticlă, artizanii romani au introdus nanoparticule de aur în aceasta, transformând-o în sticlă dicroică (care are culori diferite, în funcţie de poziţia din care este observată). Cupa lui Licurg este verde şi opacă atunci când este observată în întuneric, devenind roşie atunci când este privită în lumină.

Atunci când specialiştii au analizat această cupă folosind instrumente moderne, au descoperit că particulele de aur măsoară doar 70 de nanometri. Cupa lui Licurg este singurul artifact din sticlă dicroică păstrat până în ziua de astăzi.

1300 – Este stabilit primul standard de puritate al aurului

La Londra este inaugurat primul sistem de marcare a aurului în cadrul Goldsmith’s Hall, unde se află şi astăzi oficiul de analiză. Începând cu acest an, s-a permis comercializarea aurului şi argintului numai în urma evaluării şi marcării cu efigia regelui.

1370 – Începe marea criză a aurului

Între 1370 şi 1420, multe mine din Europa sunt epuizate, producţia de aur scăzând masiv. Această criză a aurului a fost imboldul din spatele marilor descoperiri: exploratorii portughezi au deschis noi căi spre aurul aflat în Africa sub-sahariană. În jurnalul ţinut de Cristofor Columb în prima sa călătorie spre Lumea Nouă, aurul era menţionat de 114 ori. Spre comparaţie, Dumnezeu era menţionat doar 26 de ori. Criza s-a încheiat odată cu descoperirea zăcămintelor din afara Europei.

1511 – Ferdinand lansează expediţii masive pentru a găsi aur

Pentru a-şi putea finanţa politica externă expansionistă, monarhia spaniolă avea nevoie de tot mai mult aur. Prima călătorie a lui Cristofor Columb spre Lumea Nouă a costat două milioane de maravedí (moneda folosită de spanioli), însă aurul obţinut valora doar câteva mii. În cea de-a doua călătorie, el a trimis înapoi spre Spania aur în valoare de 11.000 de maravedí, însă expediţia costase trei milioane.

Folosind tactici agresive, Columb a colectat în 3 ani aurul strâns de nativii Indiilor de Vest de-a lungul a mii de ani, însă cantitatea nu era impresionantă.

Pe măsură ce resursele din Caraibe s-au epuizat, Spania s-a văzut într-o poziţie incomodă. Pe 25 iulie 1511, Regele Ferdinand le-a scris un mesaj coloniştilor din Lumea Nouă: „Obţineţi aur, omeneşte dacă este posibil; dar, indiferent de cost, obţineţi aur!”.

Acesta a fost obiectivul tuturor exploratorilor spanioli: Balboa, Cortes şi Pizzaro au cucerit porţiuni vaste ale Americii Centrale şi de Sud în numele Spaniei, trimiţând în ţara-mamă comorile aztecilor şi incaşilor şi totodată dezvoltând exploatările miniere existente.

1717 – Este stabilit primul standard bazat pe aur

Marea Britanie trece la standardul de aur, lira sterlină devenind convertibilă în aur. Cel care a luat această decizie a fost şeful Monetăriei Regale, Sir Isaac Newton. Lira sterlină a rămas convertibilă în aur până la începutul Primului Război Mondial.

1848 – Începe goana după aur în California

După ce James W. Marshall a descoperit aur atunci când săpa pentru a construi o moară în apropierea localităţii Coloma, 300.000 de oameni din întreaga lume au luat drumul Californiei sperând că se vor îmbogăţi. Regiunea a cunoscut o dezvoltare incredibilă, San Francisco transformându-se dintr-un cătun de corturi într-o metropolă. În acea perioadă a fost extras aur în valoare de miliarde de dolari.

1886 – Startul goanei după aur în Africa de Sud

George Harrison, un miner originar din Australia, a descoperit întâmplător în luna martie a anului 1886 un zăcământ de aur în timp ce lucra la o fermă numită Wilgespruit. Această descoperire a marcat începutul unei noi goane după aur.

Pentru a procesa numărul mare de solicitări de a prospecta zona, autorităţile au desemnat doi comisari, pe Johann Rissik şi Christiaan Johannes Joubert. În apropiere de mina de aur a apărut un nou oraş, numit după cei doi comisari: Johannesburg. La doar 3 ani după descoperirea depozitului de aur, acesta era deja cel mai mare oraş din Africa de Sud.

Depozitul de aur descoperit de Harrison, intitulat Witwatersrand, s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari din lume. Acesta a condus la dezvoltarea celei mai mari zone urbane din Africa sub-sahariană. De asemenea, 40% din cantitatea totală de aur extrasă vreodată de pe Terra provine din Witwatersrand.

1887 – Este brevetat procesul MacArthur-Forrest de extracţie a aurului

Inginerul scoţian John Steward MacArthur, finanţat de fraţii Robert şi William Forrest, obţine un brevet pentru o nouă tehnică de extracţie a aurului: cianurarea.

Dizolvând minereul într-o soluţie de cianură era posibilă separarea aurului de sedimentele nedorite. Această tehnologie revoluţionară a permis exploatarea zăcămintelor din Africa de Sud, care erau de o concentraţie scăzută. Astfel, o tonă de minereu conţinea doar o uncie de aur, iar până la inovaţia inginerului scoţian era imposibilă exploatarea acestuia în condiţii de profitabilitate.

Graţie acestei inovaţii tehnologice, producţia de aur la nivel mondial s-a dublat în doar două decenii. Acest procedeu este folosit astăzi în aproximativ 90% din exploatările aurifere.

1900 – SUA adoptă standardul aurului

După ce spre finalul secolului al XIX-lea Germania a lansat o nouă valută convertibilă în aur, marca, numeroase alte ţări au adoptat standardul aurului. Printre acestea se numărau Austro-Ungaria, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Japonia, Olanda, Norvegia, Spania şi Suedia. SUA adoptă şi ea standardul aurului la 1900, China rămânând singura ţară a cărei valută era convertibilă în argint.

1929-1933 – Se încheie era etalonului aur

Ca urmare a crahului de pe Wall Street ce a provocat o criză economică mondială, Marea Britanie renunţă la acoperirea monedei în aur. Numeroase alte ţări o urmează, iar în 1933 preşedintele american Roosevelt suspendă convertibilitatea dolarului în aur.

1944 – Conferinţa de la Bretton Woods

În cadrul unei conferinţe ce are loc la hotelul Mount Washington din Bretton Woods, SUA, se pun bazele sistemului economic internaţional postbelic. Sunt înfiinţate două instituţii globale, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, iar dolarul devine valuta de referinţă. Valoarea unei uncii de aur este cotată la 35$, celelalte ţări ale lumii industrializate fiind obligate să respecte o politică monetară de controlare a cursului de schimb al propriilor valute prin raportarea acestora la valoarea dolarului.

1961 – Aurul este folosit pentru prima dată în circuite integrate

Compania americană Bell Labs foloseşte pentru prima dată fire de aur pe un circuit integrat. Astăzi, se produc anual miliarde de microcipuri conţinând aur.

1961 – Aurul ajunge pentru prima dată în spaţiu

Iuri Gagarin este primul om care ajunge în spaţiu şi realizează acest lucru cu ajutorul navetei Vostok 1, în a cărei construcţie a fost utilizat aurul pentru a proteja instrumentele de radiaţii.

În 1965, Edward White devine primul om care păşeşte în spaţiu – aşa-numitul „space walk” – ochii săi fiind protejaţi de razele soarelui de viziera acoperită cu un strat de aur.

În 1969, atunci când Neil Armstrong devenea primul om care a păşit pe Lună, aurul a ajuns la rândul său pe satelitul natural al Terrei.

1971 – Prăbuşirea sistemului Bretton Woods

Ca urmare a diminuării semnificative a rezervelor de aur, preşedintele Nixon suspendă pe 15 august 1971 convertibilitatea dolarului în aur, punând punct sistemului de la Bretton Woods.

1985 – Este aprobat primul medicament anti-artrită pe bază de aur

Auranofin, un medicament conceput de compania SmithKline, devine primul remediu pe bază de aur aprobat pentru tratarea artritei reumatoide. În 2011, acelaşi medicament a fost folosit într-un studiu efectuat pe maimuţe, oferind rezultate încurajatoare în contracararea virusului HIV.

2001 – Aurul este folosit pentru prima dată în chirurgia cardiacă

Compania americană Boston Scientific lansează pe piaţă un stent placat cu aur pentru a fi folosit în chirurgia cardiacă. Odată introdus în artere sau în vene, stentul menţine vasele de sânge deschise, permiţând circulaţia sanguină şi prevenind recidiva stenozelor (îngustarea vaselor de sânge).

2011 – Aurul este folosit pentru prima dată în convertoarele catalitice

Catalizatoarele conţinând molecule de aur, concepute de compania Nanostellar din Silicon Valley, încep să fie folosite de un producător de automobile pe bază de motorină din Europa. Aurul permite reducerea emisiilor poluante cu până la 30%, accelerând procesul de oxidare a compuşilor toxici şi limitând totodată mirosul neplăcut emis de autovehicule.

2011 – Preţul aurului atinge niveluri record

Pe fondul crizelor financiare şi al incertitudinii la nivel mondial, uncia de aur ajunge la o valoare record de 1.921,15$ pe data de 9 septembrie 2011. Investitorii apelează la aur pentru a-şi proteja averea.