Alertă în Kazahstan după ce zeci de mii de antilope au murit în doar patru zile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Geoecologistul Steffen Zuther şi colegii săi au călătorit în zona centrală a Kazahstanului spre sfârşitul primăverii, în cadrul unui proiect ştiinţific de monitorizare a reproducerii acestor animale aflate pe cale de dispariţie şi au primit de la veterinarii din zonă rapoarte alarmante despre moartea animalelor.

„Însă cum şi în ultimii ani s-a înregistrat o mortalitate limitată în rândul acestor antilope, la început nu am fost alarmaţi”, a explicat Steffen Zuther, coordonatorul proiectului internaţional Altyn Dala Conservation Initiative, pentru Live Science.

Dar după patru zile o întreagă turmă — 60.000 de exemplare de antilopă saiga — a murit. În timp ce veterinarii şi biologii încercau să-şi explice cauza acestei mortalităţi în masă, au primit informaţii şi despre moartea altor astfel de antilope din alte turme din diferite regiuni kazahe. Până la începutul lunii iunie, când nu s-au mai semnalat noi cazuri de mortalitate, mai mult de jumătate din populaţia de antilope saiga din Kazahstan — populaţie estimată la 257.000 de exemplare în cursul anului trecut — a murit.

Deocamdată cauzele mortalităţii nu sunt cunoscute cu exactitate, dar oamenii de ştiinţă suspectează faptul că o epidemie bacteriană ar fi decimat populaţia de saiga. Însă modul în care bacterii altfel inofensive au putut să decimeze populaţia de antilope saiga rămâne deocamdată un mister.

„Dimensiunile acestui dezastru şi viteza cu care s-a propagat mortalitatea în rândul acestor animale nu au fost observate niciodată la alte specii de animale”, conform lui Zuther.

Antilopele saiga îndeplinesc un rol crucial în mediul lor natural, în stepele aride kazahe, unde iernile friguroase împiedică descompunerea plantelor moarte.

Aceste animale se hrănesc cu plantele moarte, descompunând materia organică şi reciclând nutrienţii în cadrul ecosistemului, prevenind şi izbucnirea de incendii de vegetaţie. La rândul lor, în cadrul lanţului trofic al stepei, aceste animale sunt foarte importante pentru supravieţuirea prădătorilor.

„Acolo unde întâlnim antilope saiga am remarcat că şi animale din alte specii sunt mai abundente”, a precizat Zuther pentru Live Science.

Antilopele saiga, aflate pe lista animalelor în pericol de dispariţie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (International Union for the Conservation of Nature), trăiesc în câteva turme răspândite în Kazahstan. Există doar două turme în afara Kazahstanului, una cu un număr mic de indivizi în Rusia şi una în Mongolia.

Pentru a afla cauzele mortalităţii în masă din rândul acestor antilope, oamenii de ştiinţă au preluat mostre din mediul natural al acestora, apă din cursurile din care s-au adăpat antilopele, vegetaţia cu care acestea se hrăneau în lunile dinainte de a începe să moară. De asemenea, oamenii de ştiinţă au analizat şi căpuşele şi alţi paraziţi întâlniţi la aceste animale în speranţa că vor putea afla ce a declanşat acest fenomen.

Cercetătorii au operat necropsii de detaliu asupra unor animale şi chiar au observat îndeaproape unele antilope în timp ce mureau. Cele mai afectate au fost femelele din turmă care la sfârşitul primăverii încep să se adune în grupuri pentru a făta. Femelele au murit primele, fiind urmate de puii care erau dependenţi de laptele lor.

În mostrele de ţesut prelevate de la animalele moarte au fost identificate toxine produse de bacteriile Pasteurella şi Clostridia, toxine care au provocat puternice hemoragii interne. Ciudat este însă că bacteriile Pasteurella sunt prezenţe comune în organismul rumegătoarelor şi de obicei nu au efecte negative decât în cazul acelor exemplare cu sisteme imunitare foarte slăbite.

Un astfel de fenomen de mortalitate în masă în rândul antilopelor saiga s-a mai produs în 1988 când specia a pierdut nu mai puţin de 400.000 de exemplare.

Acest eveniment s-a produs însă în perioada în care Kazahstanul făcea parte din URSS, iar oamenii de ştiinţă au trecut la cauze pasteureloza, boala provocată de bacteria Pasteurella, fără a continua cercetările.

Sursa: Agerpres