Prima pagină Natura

După o serie de expediţii în teren şi calcule matematice, o echipă de cercetători români au realizat prima hartă a distribuţiei scorpionului românesc

Redactia Descopera.ro | 06.27.2016 | ● Vizualizări: 5064

O echipă de cercetători români ce include absolvenţi şi actuali doctoranzi ai Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'' a realizat o primă hartă a distribuţiei scorpionului românesc pe teritoriul ţării noastre.

Deşi este cunoscut de mai bine de 2000 de ani, ecologia aşa-numitului Euscorpius carpaticus a fost până acum ignorată, majoritatea cunoştinţelor despre acesta fiind considerate asemănătoare cu alte specii de scorpioni, studiate mai intens.



Lucrarea reprezintă o premieră în domeniu, echipa formată din Iulian Gherghel (Oklahoma State University & Case Western Reserve University), Alexandru Sotek (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Monica Papeş (Oklahoma State University), Alexandru Strugariu şi Lucian Fusu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) au schiţat reperele geografice pentru prezenţa speciei româneşti a scorpionului.

În acest scop, cercetătorii au folosit atât o serie de expediţii pe teren, cât şi modelarea matematică pentru a determina punctele de distribuţie şi aria în care locuieşte această specie românească de scorpion. Aproape un sfert din datele cuprinse în articol nu erau cunoscute anterior, scorpionul românesc având în fapt o răspândire mult mai largă decât se credea până acum.

„Deşi descris oficial încă din anul 1767 şi menţionat de către romanii stabiliţi in zona Banatului ca fiind prezent în zonă încă de acum 2000 de ani, scorpionul carpatin este o specie foarte puţin cunoscută. Prin lucrarea publicată de noi în unul din cele mai cunoscute jurnale de profil din domeniul arachnologiei (ramură a biologiei care se ocupă cu studiul păianjenilor şi a scorpionilor) aducem, în premieră, date cu privire la distribuţia şi preferinţele de habitat ale scorpionului carpatin în Romania reprezentând un aport de informaţii esenţiale pentru o mai bună înţelegere a distribuţiei şi ecologiei scorpionilor din Europa”, a declarat Alexandru Sotek, co-autor al studiului, în prezent doctorand al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.



Atunci când datele au fost introduse în computer, împreună cu informaţii despre climă şi tipul de sol, rezultatul generat a oferit explicaţii pentru un fenomen până acum neînţeles: scorpionii carpatici există în doar două zone ale României, cu o zonă tampon de 160km între ele. Pe această zonă, nu a putut fi găsit nici un exemplar din această specie în ciuda numeroaselor expediţii organizate în acest scop. Astfel, prezenţa scorpionilor româneşti este concentrată în zona Munţilor Banatului şi în Subcarpaţii de Curbură şi poate fi explicată pe baza factorilor climatici. Pornind de la date climatice, modelul matematic a anticipat cu acurateţe existenţa a doar două suprafeţe principale în care pot trăi scorpionii.

Mai mult de atât, pe baza hărţii computerizate au putut fi realizate prognoze referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra scorpionului românesc: „ Pe baza rezultatelor din modelarea matematica, putem presupune faptul că în viitor scorpionul românesc va fi afectat de încălzirea climatică. Ipoteza noastră este susţinută de faptul că această specie de scorpioni preferă locuri umede, iar sudul României este prezis de către climatologi să fie afectat de un fenomen de aridizare şi deşertificare în viitor, ca efect al încălzirii climatice”, a precizat Iulian Gherghel, autor principal al studiului, absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în prezent afiliat universităţilor Oklahoma State University şi Case Western Reserve University din Statele Unite ale Americii.

Pentru realizarea studiului, au fost întreprinse expediţii anuale, timp de şase ani - între 2009 şi 2015. Datorită acestora, s-au putut observa diferenţe de comportament ale scorpionilor din acele zone: „scorpionii din zona Oltului, Jiului şi a Banatului preferă să găsească adăpost pe sub pietre sau sub scoarţa copacilor, de-a lungul văilor sau pe versanţi cu expunere nordică, în păduri predominate de foioase”, a explicat Iulian Gherghel.

Studiul a fost publicat în Journal of Arachnology, 44(1):88-91, sub titlul „Ecology and biogeography of the endemic scorpion Euscorpius carpathicus (Scorpiones: Euscorpiidae): a multiscale analysis”.