Home » Natură » După o serie de expediţii în teren şi calcule matematice, o echipă de cercetători români au realizat prima hartă a distribuţiei scorpionului românesc

După o serie de expediţii în teren şi calcule matematice, o echipă de cercetători români au realizat prima hartă a distribuţiei scorpionului românesc

Publicat: 27.06.2016
O echipă de cercetători români ce include absolvenţi şi actuali doctoranzi ai Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'' a realizat o primă hartă a distribuţiei scorpionului românesc pe teritoriul ţării noastre.

Deşi este cunoscut de mai bine de 2000 de ani, ecologia aşa-numitului Euscorpius carpaticus a fost până acum ignorată, majoritatea cunoştinţelor despre acesta fiind considerate asemănătoare cu alte specii de scorpioni, studiate mai intens.

Lucrarea reprezintă o premieră în domeniu, echipa formată din Iulian Gherghel (Oklahoma State University & Case Western Reserve University), Alexandru Sotek (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Monica Papeş (Oklahoma State University), Alexandru Strugariu şi Lucian Fusu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) au schiţat reperele geografice pentru prezenţa speciei româneşti a scorpionului.

În acest scop, cercetătorii au folosit atât o serie de expediţii pe teren, cât şi modelarea matematică pentru a determina punctele de distribuţie şi aria în care locuieşte această specie românească de scorpion. Aproape un sfert din datele cuprinse în articol nu erau cunoscute anterior, scorpionul românesc având în fapt o răspândire mult mai largă decât se credea până acum.

„Deşi descris oficial încă din anul 1767 şi menţionat de către romanii stabiliţi in zona Banatului ca fiind prezent în zonă încă de acum 2000 de ani, scorpionul carpatin este o specie foarte puţin cunoscută. Prin lucrarea publicată de noi în unul din cele mai cunoscute jurnale de profil din domeniul arachnologiei (ramură a biologiei care se ocupă cu studiul păianjenilor şi a scorpionilor) aducem, în premieră, date cu privire la distribuţia şi preferinţele de habitat ale scorpionului carpatin în Romania reprezentând un aport de informaţii esenţiale pentru o mai bună înţelegere a distribuţiei şi ecologiei scorpionilor din Europa”, a declarat Alexandru Sotek, co-autor al studiului, în prezent doctorand al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Atunci când datele au fost introduse în computer, împreună cu informaţii despre climă şi tipul de sol, rezultatul generat a oferit explicaţii pentru un fenomen până acum neînţeles: scorpionii carpatici există în doar două zone ale României, cu o zonă tampon de 160km între ele. Pe această zonă, nu a putut fi găsit nici un exemplar din această specie în ciuda numeroaselor expediţii organizate în acest scop. Astfel, prezenţa scorpionilor româneşti este concentrată în zona Munţilor Banatului şi în Subcarpaţii de Curbură şi poate fi explicată pe baza factorilor climatici. Pornind de la date climatice, modelul matematic a anticipat cu acurateţe existenţa a doar două suprafeţe principale în care pot trăi scorpionii.

Mai mult de atât, pe baza hărţii computerizate au putut fi realizate prognoze referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra scorpionului românesc: „ Pe baza rezultatelor din modelarea matematica, putem presupune faptul că în viitor scorpionul românesc va fi afectat de încălzirea climatică. Ipoteza noastră este susţinută de faptul că această specie de scorpioni preferă locuri umede, iar sudul României este prezis de către climatologi să fie afectat de un fenomen de aridizare şi deşertificare în viitor, ca efect al încălzirii climatice”, a precizat Iulian Gherghel, autor principal al studiului, absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în prezent afiliat universităţilor Oklahoma State University şi Case Western Reserve University din Statele Unite ale Americii.

Pentru realizarea studiului, au fost întreprinse expediţii anuale, timp de şase ani – între 2009 şi 2015. Datorită acestora, s-au putut observa diferenţe de comportament ale scorpionilor din acele zone: „scorpionii din zona Oltului, Jiului şi a Banatului preferă să găsească adăpost pe sub pietre sau sub scoarţa copacilor, de-a lungul văilor sau pe versanţi cu expunere nordică, în păduri predominate de foioase”, a explicat Iulian Gherghel.

Studiul a fost publicat în Journal of Arachnology, 44(1):88-91, sub titlul „Ecology and biogeography of the endemic scorpion Euscorpius carpathicus (Scorpiones: Euscorpiidae): a multiscale analysis”.
 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De obicei, lumina accelerează lucrurile. Oamenii de știință tocmai au surprins-o făcând opusul
De obicei, lumina accelerează lucrurile. Oamenii de știință tocmai au surprins-o făcând opusul
În anii 1930, un bărbat a navigat 50.000 de kilometri într-un caiac, din Germania până în Australia
În anii 1930, un bărbat a navigat 50.000 de kilometri într-un caiac, din Germania până în Australia
Pentru prima dată, astronomii au detectat zahăr în spațiul interstelar
Pentru prima dată, astronomii au detectat zahăr în spațiul interstelar
Oamenii de știință testează un nou propulsor spațial care nu folosește combustibil, ci doar câmpul magnetic al Pământului
Oamenii de știință testează un nou propulsor spațial care nu folosește combustibil, ci doar câmpul magnetic al Pământului
Cercetătorii au aflat ce anume determină mărimea creierului la animale și nu este ce au crezut până acum
Cercetătorii au aflat ce anume determină mărimea creierului la animale și nu este ce au crezut până acum
Cum se protejau de Soare oamenii preistorici? Făceau aceștia cancer de piele?
Cum se protejau de Soare oamenii preistorici? Făceau aceștia cancer de piele?
Viața din adâncurile oceanului are o sursă de hrană secretă la care cercetătorii nu se așteptau
Viața din adâncurile oceanului are o sursă de hrană secretă la care cercetătorii nu se așteptau
Premieră istorică: Calculatoarele cuantice deschid calea către fuziunea nucleară
Premieră istorică: Calculatoarele cuantice deschid calea către fuziunea nucleară
Ce vor să afle oamenii de știință cu ajutorul „smartwatch-urilor” pentru plante?
Ce vor să afle oamenii de știință cu ajutorul „smartwatch-urilor” pentru plante?
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură