Un grup de cercetători a descoperit cum exerciţiile militare NATO duc la moartea a nenumărate balene

Explicaţia cercetătorilor descrisă în detaliu în noul număr al Proceedings of the Royal Society B pare implauzibilă, întrucât milioanele de ani de evoluţie ar fi făcut balenele adaptate la presiuni extreme, scrie Phys.

Aşadar, de ce aceste mamifere adaptate la mediul oceanic mor precum scafandrii neexperimentaţi? Răspunsul savanţilor conduşi de Yara Bernaldo de Quiros de la Universitatea Las Palmas de Gran Canaria din Spania este teama.

• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
• Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?

„În prezenţa sonarului, balenele înoată cât mai departe de sursa sunetului”, a precizat cercetătoarea. „Cu alte cuvinte, răspunsul la stres depăşeşte răspunsul la scufundarea, ceea ce face ca animalele să acumuleze azot. Este ca explozie de adrenalină”, a adăugat aceasta.

Un anumit tip de sonar provoacă cele mai multe probleme. Dezvoltat în anii ’50 pentru a detecta submarinele, sonarul activ de frecvenţă medie (MFAS), de circa 5 kiloherţi, este folosit astăzi în patrulele navale şi în exerciţii, în special de Statele Unite şi NATO.

În aceeaşi perioadă s-a observat şi o creştere a numărului de balene cu cioc eşuate, în special în Marea Mediterană.

Între 1960 şi 2004, au avut loc 121 dintre aceste cazuri atipice de eşuări în masă, cu cel puţin 40 asociate îndeaproape, în timp şi spaţiu, cu activităţile navale.

Credit: Phys/Pinterest

Morţile nu au fost din cauza bolilor sau bătrâneţii şi nici eşuări precum cea din Noua Zeelandă de anul trecut, când mai mult de 200 de balene-pilot au eşuat în acelaşi loc.

În aceste cazuri, câteva sau mai multe balene cu cioc eşuau într-un interval de o zi sau două, la distanţe de doar câţiva kilometri.

Cel mai letal episod, în 2002, a dus la moartea a 14 balene pe o perioadă de doar 36 de ore în Insulele Canare în timpul unui exerciţiu al flotei NATO.

La exterior, balenele nu aveau semne de boli sau leziuni, având o greutate normală. În interior, lucrurile stăteau altfel: azotul gazos era abundent în vasele de sânge, iar creierele erau distruse de hemoragie. Autopsiile au arătat şi leziuni la alte organe, la coloana vertebrală şi la sistemul nervos central.

Un studiu în 2003 publicat în Nature sugerează că există o legătură între sonar şi eşuările în masă din Insulele Canare, ceea ce a făcut ca Spania să interzică exerciţii navale în jurul insulelor în 2004. 

„Până atunci, Insulele Canare erau un punct fierbinte pentru aceste eşuări atipice. De la interzicerea exerciţiilor, nu au mai avut loc”, a adăugat Bernaldo de Quiros. Autorii noului studiu au cerut interziceri similare în alte regiuni unde balenele cu cioc se pot aduna.

Această specie de balenă este considerată „vulnerabilă” pe Lista Roşie a IUCN (International Union for Conservation of Nature), având o populaţie totală de 5.000-7.000.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un grup de 145 de balene a eşuat pe o plajă din Noua Zeelandă

Momentul uimitor în care două balene salvează o femeie scafandru de un rechin-tigru – VIDEO

Vânătoarea de balene în scopuri comerciale va fi reluată în Japonia

Reanalizarea rămăşiţelor unei balene din Eocen oferă concluzii sumbre