Lucru surprinzător şi fascinant cu privire la veninul şarpelui cu clopoţei. Bizareria din compoziţia acestuia

De asemenea, în studiul condus de cercetătorii de la The Ohio State University, publicat pe 6 februarie în jurnalul Biology Letters, se pune problema motivului acestei diferenţe, scrie Phys.

Savanţii ştiau că aceste tipuri de diferenţe există între populaţiile de şerpi din aceeaşi specie – ceea ce avea sens – întrucât trăiau în medii diferite, cu opţiuni dietetice diferite.

• Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
• Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?

Dar descoperirea răspândirii acestei variabilităţi la membrii din acelaşi grup de şerpi născuţi şi crescuţi în acelaşi loc este surprinzătoare. „Am găsit diferenţe de toxicitate a veninului în aceeaşi populaţie care erau şi de aproape patru ori mai ridicate decât la şerpii din alte regiuni. Din câte ştiu, nimeni nu a analizat acest lucru – toţi ne-am concentrat până acum pe şerpii de la populaţii diferite care trăiau în habitate diferite”, a precizat Lisle Gibbs, autorul principal al studiului.

Pentru a studia diferenţele de toxicitate, cercetătorii au prelevat venin de la 32 de şerpi cu clopoţei din această specie, dintre care mulţi au fost găsiţi la cel mult 100 de kilometri unul de celălalt. Apoi au comparat efectele fiecărui venin asupra şopârlelor luate din aceeaşi regiune.

Şopârlele reprezintă aproximativ un sfert din dieta acestor şerpi în Florida. De asemenea, reptilele mai consumă şi broaşte şi mamifere mici. Cercetătorii au ales intenţionat şopârlele din specia Anolis sagrei întrucât este o specie invazivă în Florida, dar sunt asemănătoare cu altă specie de şopârlă preferată şerpilor cu clopoţei, anume Anolis carolinensis.

În unele cazuri, un venin de şarpe s-a dovedit letal pentru multe şopârle. Dar veninul de la alţi şerpi din aceeaşi zonă a fost letal doar pentru câţiva sau nu a fost deloc letal. „Se poate ca şerpii care nu sunt eficienţi la omorârea acestor şopârle să fie eficienţi în omorârea altor animale, precum broaştele”, a adăugat Gibbs. „O altă mare întrebare din perspectivă evoluţionară este de ce nu sunt bune la omorât totul în acelaşi timp?”, se întreabă cercetătorul. 

Gibbs presupune că producerea proteinelor găsite în venin necesită multă energie, iar energia şerpilor a fost orientată spre diferite tipuri de pradă. „Este un mod cu totul nou de a privi modul de operare al evoluţiei asupra veninului pe care până acum nu l-am luat în considerare. Există un nou act în scenariul evolutiv pe care nu îl ştiam până acum”, a adăugat savantul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

10 lucruri interesante despre serpi

Cel mai mare sarpe care s-a tarat vreodata pe Pamant

VIDEO. Natura poate fi înfricoşătoare – acest şarpe îşi consumă prada într-un mod bizar, total diferit faţă de cum obişnuiesc şerpii să mănânce

Balaurul dobrogean: cel mai mare şarpe din România şi monştrii din basmele noastre