Nu trebuie creier mare pentru inteligenţă. Dovada o reprezintă albinele, care pot rezolva probleme de matematică

Continuând descoperirea potrivit căreia albinele pot înţelege conceptul de zero, cercetătorii australieni şi francezi au testat dacă albinele pot rezolva exerciţii de aritmetică precum adunarea şi scăderea, scrie Phys.

Rezolvarea problemelor de matematică necesită un nivel complex de cogniţie, care implică aranjarea mentală a numerelor, reguli pe termen lung şi memorie pe termen scurt. Descoperirea că şi creierele minuscule ale albinelor pot înţelege operaţiile matematice de bază are implicaţii pentru viitoarele dezvoltări în inteligenţa artificială, în particular în îmbunătăţirea învăţării rapide.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Condus de savanţii de la RMIT University din Melbourne, Australia, noul studiu arată că albinele pot fi învăţate să recunoască culori ca reprezentări simbolice pentru adunare şi scădere şi pot folosi această informaţie pentru a rezolva probleme aritmetice.

„Dacă matematica nu are nevoie de un creier masiv, înseamnă că pot exista noi căi de a îmbunătăţi inteligenţa artificială”

Adrian Dyer, unul dintre membrii echipei de cercetare, susţine că aceste operaţii numerice sunt complexe pentru că este nevoie de două niveluri de procesare. „Trebuie să cunoşti regulile adunării şi scăderii în memoria de termen lung, în timp ce manipulezi mental un set de numere date în memoria de termen scurt”, a precizat cercetătorul. „Pe deasupra, albinele au folosit memoria de scurtă durată pentru a rezolva probleme aritmetice, învăţând să recunoască plusul şi minusul drept concepte abstracte şi nu doar semne vizuale. Descoperirea noastră sugerează că cogniţia numerică avansată este mai des întâlnită în natură decât se credea anterior. Dacă matematica nu are nevoie de un creier masiv, înseamnă că pot exista noi căi de a îmbunătăţi inteligenţa artificială”, a adăugat Dyer.

Experimentul a fost condus de Scarlett Howard la BIDS-Lab (Bio Inspired Digital Sensing-Lab) la RMIT şi a inclus antrenarea albinelor într-un labirint în formă de Y. Albinele primeau o recompensă atunci când făceau o alegere corectă în labirint şi o soluţie acră atunci când alegerea era greşită. 

Atunci când ajungeau la intrarea în labirint, vedeau un set de elemente, între una şi cinci forme. Formele erau albastre, ceea ce însemna că albinele adunau sau galbene, simbolul pentru scădere. După vederea numărului iniţial, albina trebuia să zboare printr-o gaură într-o „cameră de decizie” unde puteau alege să zboare spre dreapta sau stânga în labirint.

O parte era soluţia greşită la problemă, iar cealaltă era varianta corectă. Răspunsul corect se schimba aleatoriu în experiment pentru ca albinele să nu înveţe să treacă doar printr-o parte a labirintului.

După 100 de încercări (4-7 ore), albinele au învăţat că albastru înseamnă +1, iar galbenul înseamnă -1. Albinele puteau aplica regulile pentru noi numere.

„Descoperirile noastre arată că înţelegerea complexă a simbolurilor matematice ca limbaj este ceva ce multe creiere pot atinge, ajutând la explicarea modului în care multe culturi umane au dezvoltat independent unele faţă de altele aptitudini matematice”, a precizat cercetătoarea.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Albinele şi viespile au o capacitate asemănătoare cu cea a omului

Roiurile de albine se dezvoltă mult mai rapid în oraşe decât în zonele agricole

De ce urâm viespile, dar iubim albinele?

Albinele sunt chiar şi mai inteligente decât se credea. Micile insecte intră în grupul restrâns de vietăţi care înţeleg conceptul de zero