Home » Natură » NASA a găsit probabil încă un crater sub gheaţa Groenlandei

NASA a găsit probabil încă un crater sub gheaţa Groenlandei

Publicat: 14.02.2019
NASA a găsit probabil încă un crater sub gheaţa Groenlandei
După o descoperire similară recentă, un cercetător de la NASA a descoperit ceea ce pare a fi un alt crater de impact îngropat în gheaţa din nord-vestul Groenlandei.

Descoperirea urmează alteia anunţată în noiembrie 2018 a unui crater gigant cu un diametru de circa 30 de kilometri sub gheţarul Hiawatha, fiind primul crater de impact al unui meteorit descoperit vreodată sub calota glaciară a Pământului. Deşi noua urmă de impact este la doar 183 de kilometri de prima, cele două nu s-au format în aceeaşi perioadă, scrie Science Daily.

Dacă existenţa celui de al doilea crater, care are un diametru de 35 de kilometri, este confirmată ca fiind urma unui impact cu meteorit, ar fi al 22-lea cel mai mare crater găsit pe Pământ.

Înainte de descoperirea craterului de impact Hiawatha, savanţii au plecat de la premiza că multe dovezi ale impacturilor trecute din Groenlanda şi Antarctica ar fi fost şterse de eroziunea gheţii. După descoperirea primului crater, Joe MacGregor, cercetător la NASA care a participat la ambele descoperiri, a verificat hărţile topocrafice ale rocilor de sub gheaţa Groenlandei pentru semne de alte cratere. Cu ajutorul tehnicilor de imagistică ale instrumentelor Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer de la sateliţii Terra şi Aqua ai NASA, a găsit că un tipar circular la circa 183 de kilometri în partea de sud-est a gheţarului Hiawatha. Acelaşi tipar circular a apărut şi în ArcticDEM, un model digital pentru relieful întregii zone arctice derivat din imaginile de satelit.

MacGregor a descris descoperirea celui de al doilea posibil crater în Geophysical Research Letters pe 11 februarie.

Posibilitatea existenţei unui fost vulcan, eliminată

„Singura altă structură circulară care s-ar apropia de această dimensiune ar fi o calderă vulcanică prăbuşită. Dar zonele cunoscute ale activităţii vulcanice din Groenlanda sunt la mai multe sute de kilometri distanţă. De asemenea, un vulcan ar trebui să aibă o anomalie magnetică pozitivă şi nu vedem acest lucru”, a mai adăugat savantul.

Deşi cele două structuri se află la o distanţă mică, nu s-au format în aceeaşi perioadă. Potrivit datelor radar şi a datării gheţii din zonă, MacGregor şi colegii săi au determinat că gheaţa din această nouă regiune avea cel puţin 79.000 de ani vechime. Straturile de gheaţă erau drepte şi netede, ceea ce sugerează faptul că gheaţa nu a fost deranjată în această perioadă. Ceea ce înseamnă că impactul a avut loc acum mai bine de 79.000 de ani sau dacă a avut loc mai recent, gheaţa deranjată de impact a dispărut din zonă.

Cercetătorii au analizat apoi ratele de eroziune: au calculat că un crater de o asemenea dimensiune ar fi adânc cu aproape un kilometru, ceea ce reprezintă un ordin de magnitudine mai mare decât adâncimea actuală. Luând în considerare posibilele rate de eroziune, au calculat că ar fi trebuit să dureze circa o sută de mii de ani până la o sută de milioane de ani pentru ca gheaţa să erodeze craterul la forma curentă – cu cât este mai rapidă rata de eroziune, cu atât mai tânăr ar fi fost craterul şi invers.

„Straturile de gheaţă de deasupra celui de al doilea crater sunt mai vechi decât cele de pe Hiawatha, iar al doilea crater este de două ori mai erodat. Dacă cele două s-au format în acelaşi timp, înseamnă că gheaţa posibil mai groasă de pe al doilea crater ar fi echilibrat rata de eroziune cu primul crater”, a explicat MacGregor.

Pentru a calcula probabilitatea statistică conform cărora cele două cratere s-au format în urma a două evenimente diferite, echipa a folosit estimările ratelor de impact de pe Lună pentru a cunoaşte mai bine recordul impacturilor mai greu detectabile de pe Terra. Prin utilizarea modelelor computerizate care monitorizează producerea de cratere mari pe Pământ, s-a găsit că abundenţa acestora care s-ar fi format natural aproape unul de altul, fără să fie nevoie de „impacturi gemene”, este în concordanţă cu recordul Pământului de apariţie al craterelor. 

„Nu se elimină posibilitatea ca cele două cratere din Groenlanda să se fi format într-un singur eveniment, precum impactul unui asteroid binar, dar această idee nu se poate susţine cu dovezi”, a precizat William Bottke, savant la Southwest Research Institute din Boulder, Colorado şi coautor al lucrării.

Într-adevăr, perechi de cratere apropiate geografic dar fără legături între ele au fost găsite în Ucraina şi Canada.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Descoperirea uimitoare a unui crater imens în Groenlanda dezvăluie încă o parte din istoria Pământului

Descoperire îngrijorătoare: gheaţa din Groenlanda se topeşte într-un ritm accelerat, care iese din grafic comparativ cu secolele trecute

Trei canioane uriaşe au fost descoperite sub stratul de gheaţă din Antarctica

Astronomii au observat pe Marte un crater de impact proaspăt care a fost atât de puternic încât a trecut prin calota glaciară polară sudică

Cele mai noi articole
Ce ascundeau faraonii Egiptului antic în interiorul piramidelor?
Ce ascundeau faraonii Egiptului antic în interiorul piramidelor?
Noi indicii despre „ușa” misterioasă de pe Marte. Ce a descoperit NASA?
Noi indicii despre „ușa” misterioasă de pe Marte. Ce a descoperit NASA?
Soarta Batalionului Azov, după ce soldații s-au predat forțelor ruse (DOCUMENTAR)
Soarta Batalionului Azov, după ce soldații s-au predat forțelor ruse (DOCUMENTAR)
Inginerii de la NASA, nedumeriți de datele „imposibile” colectate de sonda Voyager 1
Inginerii de la NASA, nedumeriți de datele „imposibile” colectate de sonda Voyager 1
„Makarov”, posibila urmașă a navei amiral „Moskva” (DOCUMENTAR)
„Makarov”, posibila urmașă a navei amiral „Moskva” (DOCUMENTAR)
Lumea se confruntă cu mari provocări din cauza COVID-19, a variolei maimuței și a războaielor 
Lumea se confruntă cu mari provocări din cauza COVID-19, a variolei maimuței și a războaielor 
Se împlinesc 479 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Se împlinesc 479 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Când încep temperaturile de peste 30 de grade Celsius? Prognoza anunțată de ANM
Când încep temperaturile de peste 30 de grade Celsius? Prognoza anunțată de ANM
Cum ar putea fi benefic pentru restul lumii impasul prin care trec monedele virtuale?
Cum ar putea fi benefic pentru restul lumii impasul prin care trec monedele virtuale?
Japonia, cu un pas mai aproape de deversarea apei radioactive de la Fukushima în Pacific 
Japonia, cu un pas mai aproape de deversarea apei radioactive de la Fukushima în Pacific 
Big Ben, aproape finalizat după o restaurare de 80 de milioane de lire sterline
Big Ben, aproape finalizat după o restaurare de 80 de milioane de lire sterline
Un moment crucial în istoria omenirii. Când am putea deveni o specie interplanetară?
Un moment crucial în istoria omenirii. Când am putea deveni o specie interplanetară?
Marlene Dietrich, actrița de origine germană care putea să frângă inima oricui
Marlene Dietrich, actrița de origine germană care putea să frângă inima oricui
Marius Tucă Show începe marți, 24 mai, de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Marius Tucă Show începe marți, 24 mai, de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Vulcanii antici, sursă de apă pentru astronauți pe Lună? Indicii cruciale pentru viitoarele baze lunare
Vulcanii antici, sursă de apă pentru astronauți pe Lună? Indicii cruciale pentru viitoarele baze lunare
Oamenii de știință au reușit să readucă la viață ochii umani aflați pe moarte
Oamenii de știință au reușit să readucă la viață ochii umani aflați pe moarte
Mayașii își împodobeau dinții cu nestemate, iar practica antică avea o semnificație aparte
Mayașii își împodobeau dinții cu nestemate, iar practica antică avea o semnificație aparte
Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit
Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit