Cât de inteligente pot fi ciorile? Unele au trecut testul bezelei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, au demonstrat că ciorile pot trece cu brio de testul bezelei, care testează gratificarea întârziată la copii şi care este folosit pentru a demonstra capacitatea celor testaţi de a planifica în vederea obţinerii unui rezultat mai bun, notează Science Alert.

Acest experiement este bazat pe experimentul Stanford care a avut loc în anii ’60, în care capacitatea de autocontrol şi planificare a copiilor a fost testată cu ajutorul a două bezele. Copiii au primit o bezea/covrigel şi li s-a spus că dacă vor aştepta 15 minute înainte de a le consuma, vor mai primi o a doua bucată. Cercetătorii care au realizat acest test şi care au realizat observaţii asupra copiilor implicaţi de-a lungul dezvoltării acestora au ajuns la concluzia că acest test poate reprezenta un indicator al inteligenţei şi capacităţii de planificare a unui copil.

Într-o variantă modificată a acestui experiment, dat fiind faptul că ciorile nu pot să înţeleagă limbajul uman, a fost folosită pentru a testa capacitatea de a planifica a unor păsări din specia Corvus moneduloides, în paralel cu testarea unor copii umani. În cadrul acestui experiment au fost folosite două tăvi, una care era disponibilă imediat şi pe care se află o gustare. Cea de a doua, mai bună, oferă fie o gustare diferită sau într-o cantitate mai mare. Experimentul a rămas la fel pentru copiii umani, gustările fiind înlocuite de stikere.

Oamenii de ştiinţă au aflat că atât copii, cât şi ciorile testate, au prezentat rezultate asemănătoare. Ciorile au subperformat atunci când răsplata mai mare a fost ascunsă de ochii lor. Oamenii de ştiinţă pun asta pe seama faptul că există evidente diferenţe între moduri în care se dezvoltă oamenii şi ciorile. 

„Este posibil ca acest context de testare, în care ciorile să fie, de asemenea, solicitate să ia decizii cu privire la luarea unei recompense imediate sau întârziate, care variază în calitate sau cantitate, precum şi urmărirea mâinilor şi/sau motivarea prin excludere, să fi dus la o supraîncărcare mentală de lucru, capacitatea de memorie şi/sau alocarea atenţiei”, au scris cercetătorii în studiul lor.

Studiul a fost publicat în jurnalul Animal Cognition.

Citeşte şi: