Topirea gheții la nivel global accelerează cu un ritm record. Câte trilioane de tone au fost pierdute în ultimii ani

Topirea gheții de pe Pământ accelerează cu un ritm record, calotele de gheață din Groenlanda și Antarctica topindu-se cel mai rapid, au arătat noi cercetări.

Rata pierderii gheții este acum aliniată cu scenariile cele mai pesimiste ale Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (Intergovernmental Panel on Climate Change sau IPCC), potrivit unui studiu publicat în jurnalul The Cryosphere.

• Cercetătorii au descoperit un nou comportament al furnicilor
• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului

Thomas Slater, autor principal și cercetător la centrul pentru observații polare de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, a avertizat că toate aceste consecințe vor fi resimțite în întreaga lume. „Creșterea nivelului mărilor va avea impacturi severe asupra comunităților de coastă în acest secol”, a spus Slater.

Gheața pierdută în perioada studiată ar fi crescut nivelul mărilor cu 35 de milimetri

În jur de 28 de trilioane de tone de gheață au fost pierdute între 1994 și 2017, despre care oamenii de știință au calculat că ar fi fost de ajuns pentru o calotă glaciară cu o grosime de 100 de metri amplasată deasupra Regatului Unit. În jur de două treimi din pierderea gheții a fost cauzată de încălzirea atmosferei, iar o treime fiind cauzată de încălzirea mărilor.

De-a lungul perioadei studiate, rata pierderii gheții a accelerat cu 57%, de la 0,8 tone pe an în anii 1990 la 1,2 tone pe an până în 2017. În jur de jumătate din toată gheața pierdută a provenit de pe uscat, ceea ce contribuie direct la creșterea nivelului mărilor. Gheața pierdută în perioada studiată, din 1994 și până în 2017, ar fi crescut nivelul mărilor cu 35 de milimetri, au estimat autorii studiului.

Ghețarii au suferit următoarea cea mai mare pierdere din volumul de gheață

Cele mai mari cantități de gheață au fost pierdute din gheața plutitoare din regiunile polare, astfel crescând riscul unui mecanism de feedback cunoscut drept „pierderea albedo”. Gheața albă reflectă radiația solară înapoi în spațiu, acesta fiind „efectul albedo”, însă atunci când gheața plutitoare se topește aceasta dezvăluie apa care absoarbe mai multă căldură, astfel accelerând încălzirea printr-o „buclă” de feedback, potrivit The Guardian.

Ghețarii au reprezentat următoarea cea mai mare pierdere din volumul de gheață, peste 6 trilioane de tone fiind pierdute între 1994 și 2017, ceea ce înseamnă în jur de un sfert din pierderea globală de gheață din acea perioadă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Râuri invizibile din cer” lasă în urmă găuri uriașe în gheața din Antarctica. Cum explică cercetătorii fenomenul

Pentru prima dată, gheața din Arctica nu a reușit să se refacă până la sfârșitul lunii octombrie

Gheața care se topește în Arctica nu va crește nivelul mărilor și oceanelor. Iată totuși cum ne va afecta

Criza climatică doboară încă un record. A fost cea mai caldă vară din istorie pentru emisfera nordică