Pozele din vacanță, mai utile decât ne-am fi imaginat. Cum îi ajută pe cercetători?

Pozele din vacanță cu zebre și balene pe care turiștii le postează pe rețelele sociale ar putea avea un beneficiu la care nimeni nu se aștepta. Imaginile îi ajută pe cercetători să urmărească și să colecteze informații despre speciile pe cale de dispariție.

Oamenii de știință folosesc inteligența artificială (IA) pentru a analiza fotografii cu zebre, rechini și alte animale pentru a identifica și urmări indivizi și pentru a primi noi informații asupra mișcărilor acestora, precum și asupra tendințelor populației.

• Test de cultură generală. De ce pisicile dorm atât de mult?
• Cel mai bizar vulcan de pe Pământ, poate chiar din Sistemul Solar, este o anomalie

„Avem milioane de imagini cu animale pe cale de dispariție și amenințate realizate de către oamenii de știință, de camere de supraveghere a faunei, de drone și chiar de către turiști”, a declarat Tanya Berger-Wolf, directorul Translational Data Analytics Institute, de la The Ohio State University.

Pozele făcute în vacanță, mai utile decât ne-am fi imaginat

„Acele imagini conțin o mulțime de date pe care le putem extrage și analiza pentru a ajuta la protejarea animalelor și la combaterea extincției”, a adăugat Berger-Wolf, scrie Phys.

Iar un nou domeniu numit imageomics duce utilizarea imaginilor vieții sălbatice cu un pas mai departe, folosind IA pentru a extrage informații biologice despre animale direct din fotografii, a spus profesorul Berger-Wolf.

Ea a discutat despre progresele recente în utilizarea IA pentru a analiza imaginile vieții sălbatice și întemeierea imageomics într-o prezentare de la reuniunea anuală a American Association for the Advancement of Science. Ea a vorbit la sesiunea științifică „Crowdsourced Science: Volunteers and Machine Learning Protect the Wild for All”.

Lipsa datelor va fi suplinită de informațiile oferite de pozele din vacanță

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă ecologiștii este lipsa datelor disponibile despre multe specii amenințate și pe cale de dispariție.

„Pierdem biodiversitatea într-un ritm nemaivăzut și nici măcar nu știm cât și ce pierdem”, a spus Berger-Wolf.

Dintre cele peste 142.000 de specii de pe Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN, statutul a mai mult de jumătate nu este cunoscut deoarece nu există suficiente date sau tendința populației lor este incertă.

„Dacă vrem să salvăm elefanții africani de la dispariție, trebuie să știm câți mai sunt în lume, unde sunt și cât de repede scade numărul lor”, a spus Berger-Wolf.

„Nu avem suficiente zgărzi GPS și etichete monitorizate prin satelit pentru a urmări toți elefanții și a răspunde la aceste întrebări. Dar putem folosi tehnici IA, cum ar fi învățarea automată, pentru a analiza imaginile elefanților pentru a găsi o mare parte din informațiile de care avem nevoie”, a spus ea.

Berger-Wolf și colegii ei au creat un sistem numit Wildbook, care utilizează algoritmi de viziune computerizată pentru a analiza pozele din vacanță făcute de turiști și de cercetătorii din domeniu pentru a identifica nu numai specii de animale, ci și indivizi.

Nașterea unui nou domeniu

„Algoritmii noștri de inteligență artificială pot identifica indivizii folosind orice fel de dungă, pată, încrețitură sau creastă, chiar și forma unei cozi de balenă sau a înotătoarei dorsale a unui delfin”, a spus ea.

De exemplu, Wildbook conține peste 2 milioane de fotografii cu aproximativ 60.000 de balene și delfini unici din întreaga lume.

„Aceasta este acum una dintre sursele primare de informații pe care oamenii de știință le au despre balenele ucigașe; nu mai au deficit de date”, a spus ea.

Pe lângă rechini și balene, în Wildbook există zebre, țestoase, girafe, carnivore africane și alte specii.

Berger-Wolf și colegii săi au dezvoltat un algoritm de inteligență artificială care caută speciile relevante în postările publice de pe rețelele sociale. Asta înseamnă că pozele din vacanță cu rechinii văzuți de turiști în Caraibe, de exemplu, ajung să fie folosite în Wildbook pentru știință și conservare, a spus ea.

Împreună cu informațiile despre ziua și locul în care au fost capturate imaginile, aceste fotografii pot ajuta la conservare, oferind numărătoarea populației, dinamica nașterii și morții, gama speciilor, interacțiunile sociale și interacțiunile cu alte specii, inclusiv cu oamenii, a spus ea.

Utilizare etică și echitabilă

Acest lucru a fost deosebit de util, dar Berger-Wolf a spus că cercetătorii caută să avanseze și mai mult în domeniu folosind imageomics.

„Capacitatea de a extrage informații biologice din imagini este fundamentală pentru imageomics. Învățăm aparatele să vadă lucruri în imagini pe care oamenii le-au ratat sau nu le pot vedea”, a explicat ea.

De exemplu, este modelul dungilor unei zebre similar într-un fel semnificativ cu modelul mamei sale și, dacă da, poate oferi acesta informații despre asemănările lor genetice? Cum variază craniile speciilor de lilieci în funcție de condițiile de mediu și ce adaptare evolutivă provoacă schimbarea? Acestea și multe alte întrebări pot primi răspuns prin analiza fotografiilor prin intermediul învățării automate.

Pe măsură ce utilizarea IA în analiza imaginilor vieții sălbatice continuă să crească, a spus Berger-Wolf, va fi extrem de important să ne asigurăm că inteligența artificială este utilizată în mod echitabil și etic.

În primul rând, cercetătorii trebuie să se asigure că aceasta nu face niciun rău. De exemplu, datele trebuie protejate astfel încât să nu poată fi folosite de braconieri pentru a găsi speciile pe cale de dispariție. Însă asta nu este suficient.

„Trebuie să ne asigurăm că este un parteneriat om-mașină în care oamenii au încredere în IA. Inteligența artificială ar trebui să fie gândită de la bun început să fie participativă și să conecteze oamenii, datele și locurile”, a spus ea.

Vă recomandăm să citiți și:

O molie gigantică rareori văzută de oameni, descoperită la o școală din Australia

Dependent de alcool și țigări, un cimpanzeu a fost eliberat după ce 25 de ani a fost ținut legat de gât

Un crocodil imens, capturat în Australia

Cercetătorii tocmai au descoperit că un stejar din Italia are aproape 1.000 de ani