Chiar și vulcanii inactivi pot elibera gaze care schimbă clima în atmosferă

Un nou studiu sugerează că până și vulcanii inactivi ar putea elibera mai mult sulf decât am crezut anterior. De fapt, s-ar putea să fi subestimat producția de sulf din vulcanii care dorm. Aceasta ar putea însemna o recalibrare a modelelor climatice și de calitate a aerului, deoarece sulful este unul dintre cele mai importante elemente în ceea ce privește efectul de răcire a climei. 

Aceste descoperiri se bazează pe particulele minuscule prinse în miezul unor straturi de gheață extrase din centrul Groenlandei, care arată alcătuirea atmosferei care a circulat deasupra Arcticii între 1200 și 1850. Emisiile de sulf provenite de la vulcanii latenți erau mult mai crescute decât era de așteptat.

• Cel mai bizar vulcan de pe Pământ, poate chiar din Sistemul Solar, este o anomalie
• O nouă specie de pisică tigru are deja un viitor incert

Cercetarea a fost publicată în Geophysical Research Letters.

„Am descoperit că, pe perioade mai lungi, cantitatea de aerosoli de sulfat eliberată în timpul degazării pasive este mult mai mare decât în timpul erupțiilor. Degajările pasive eliberează de cel puțin zece ori mai mult sulf în atmosferă în perioade decadente decât erupțiile și ar putea fi de 30 de ori mai multe”, a declarat Ursula Jongebloed, de la Universitatea din Washington, SUA, potrivit Science Alert.

Vulcanii ar putea elibera mai mult sulf decât fitoplanctonul marin

Scopul inițial al cercetării a fost acela de a analiza cantitatea de sulf pe care fitoplanctonul o adaugă în atmosferă prin compușii pe care îi eliberează pe măsură ce crește. Se credea că fitoplanctonul marin este principală sursă de emisii de sulf înainte de apariția oamenilor. Dar contribuțiile vulcanilor, indicate prin măsurători izotopice, i-au oprit pe cercetători.

Aceștia sugerează că vulcanii ar putea fi de două ori mai importanți decât fitoplanctonul marin atunci când vine vorba de producerea de sulf, chiar și atunci când vulcanii nu sunt în erupție.

În același timp, dacă sursele naturale de sulf sunt mai mari, atunci este posibil ca efectul de răcire pe care poluanții de sulf din industrie l-au avut asupra temperaturii să fi fost supraestimat. Acest lucru ar putea să explice de ce Arctica se încălzește mai repede decât ne așteptam. Nivelul inițial al aerosolilor este mai mare decât am crezut.

„Nu știm cum arată atmosfera naturală, imaculată, în ceea ce privește aerosolii. Cunoașterea acestui lucru este un prim pas spre a înțelege mai bine modul în care oamenii au influențat atmosfera”, a spus cercetătorul în domeniul atmosferei Becky Alexander, de la Universitatea din Washington.

Aerosolii pot bloca radiația solară, de unde vine efectul de răcire

Aerosolii nu călătoresc departe, și nici nu durează atât de mult, ceea ce complică și mai mult modul în care acest efect ar putea fi observat în altă parte.

Înțelegerea fluctuațiilor de sulf care plutesc deasupra capetelor noastre este esențială pentru a putea modela echilibrul dintre căldura captată de atmosfera noastră și energia reflectată în spațiu. Aerosolii pot bloca radiația solară, de unde vine efectul de răcire. De exemplu, oamenii de știință au realizat abia anul acesta cum coloanele de praf au mascat întreaga amploare a încălzirii globale.

Cercetările ulterioare ar trebui să ne spună mai multe despre influența aerosolilor asupra climei globale. Echipa care a realizat noul studiu crede că emisiile „lipsă”, care nu au fost detectate până acum, ar putea include și alți compuși decât dioxidul de sulf, cum ar fi hidrogenul sulfurat (H2S), dar vor fi necesare lucrări suplimentare pentru ca aceștia să fie siguri.

Vă mai recomandăm și: 

Cercetătorii au creat bateria sodiu-sulf, cu o capacitate de 4 ori mai mare decât cea litiu-ion

Nu există semne de viață pe Venus. De ce nu poate fi legat sulful din atmosferă de viața extraterestră?

Dronele care monitorizează vulcani ne-ar putea ajuta să prevestim erupțiile viitoare

„Moarte cea Mare” ar fi fost cauzată de erupții vulcanice, arată un studiu