Algele din gheața arctică, puternic contaminate cu microplastice

Algele Melosira arctica, care cresc sub gheața arctică, conțin de zece ori mai multe particule microplastice decât apa din jur. Această concentrație la baza lanțului trofic reprezintă o amenințare pentru creaturile care se hrănesc cu algele de la suprafața mării.

De asemenea, aglomerările de alge moarte transportă plasticul cu poluanții săi deosebit de rapid în adâncul mării – și pot explica astfel concentrațiile ridicate de microplastice din sedimentele de acolo.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Cercetătorii coordonați de Institutul Alfred Wegener din Germania au prezentat descoperirile în revista Environmental Science and Technology.

Este asemenea unui ascensor alimentar pentru animalele care trăiesc pe fundul mării în adâncuri: algele Melosira arctica cresc într-un ritm rapid sub gheața marină în timpul lunilor de primăvară și de vară și formează acolo lanțuri de celule lungi de un metru.

Atunci când celulele mor și gheața pe a cărei suprafață inferioară aderă se topește, acestea formează aglomerări care se pot scufunda la câteva mii de metri pe fundul mării adânci într-o singură zi.

O amenințare pentru creaturile care se hrănesc cu alge

Acolo, algele constituie o sursă importantă de hrană pentru animalele și bacteriile care trăiesc pe fundul apei. Pe lângă hrană, însă, aceste agregate transportă și o încărcătură dubioasă în adâncurile arctice: microplasticele.

„Am găsit în sfârșit o explicație plauzibilă pentru motivul pentru care măsurăm întotdeauna cele mai mari cantități de microplastice în zona marginii de gheață, chiar și în sedimentele de mare adâncime”, relatează Melanie Bergmann.

Până acum, cercetătorii știau doar din măsurătorile anterioare că microplasticele se concentrează în gheață în timpul formării gheții marine și sunt eliberate în apa din jur atunci când aceasta se topește.

„Viteza cu care coboară algele înseamnă că acestea cad aproape în linie dreaptă sub marginea gheții. Zăpada marină, pe de altă parte, este mai lentă și este împinsă lateral de curenți, astfel că se scufundă mai departe. Având în vedere că Melosira duce microplasticele direct pe fundul apei, acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care măsurăm un număr mai mare de microplastice sub marginea gheții”, explică biologul de la AWI.

În cadrul unei expediții cu nava de cercetare Polarstern în vara anului 2021, ea și o echipă de cercetare au colectat mostre de alge Melosira și apa din jur de pe banchize.

Microplasticele sunt eliberate în apa din jur atunci când aceasta se topește

Partenerii de la Ocean Frontier Institute (OFI), Universitatea Dalhousie și Universitatea din Canterbury le-au analizat apoi în laborator pentru a determina conținutul de microplastice. Rezultatul surprinzător: aglomerările de alge conțineau o medie de 31.000 ± 19.000 de particule microplastice pe metru cub, de aproximativ zece ori mai mult decât concentrația din apa înconjurătoare.

„Algele filamentoase au o textură vâscoasă, lipicioasă, astfel încât colectează potențial microplasticul din depunerea atmosferică pe mare, din apa de mare în sine, din gheața din jur și din orice altă sursă”, explică Deonie Allen de la Universitatea din Canterbury și Universitatea din Birmingham, care face parte din echipa de cercetare.

Deoarece algele de gheață sunt o sursă importantă de hrană pentru mulți locuitori de la mare adâncime, microplasticul ar putea astfel să intre în rețeaua trofică de acolo. Dar este, de asemenea, o sursă importantă de hrană la suprafața mării și ar putea explica de ce microplasticele au fost deosebit de răspândite printre organismele zooplanctonice asociate cu gheața, după cum arată un studiu anterior la care a participat AWI.

În acest fel, poate intra în lanțul trofic aici, atunci când zooplanctonul este consumat de pești precum codul polar, iar aceștia sunt consumați de păsările marine și foci, iar acestea, la rândul lor, de urșii polari.

Analiza detaliată a compoziției plasticului a arătat că în Arctica se găsește o varietate de materiale plastice diferite, inclusiv polietilenă, poliester, polipropilenă, nailon, acrilic și multe altele. În plus față de diverse substanțe chimice și coloranți, acest lucru creează un amestec de substanțe al căror impact asupra mediului și a ființelor vii este dificil de evaluat, scrie EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Stratul de protecție pentru țesături care reduce poluarea cu microplastice

Vești îngrijorătoare! Numărul microplasticelor de pe fundul mării s-a triplat în ultimii 20 de ani

Un nou filtru de microplastice are o eficiență de 99%

Microplasticele ajung întotdeauna în râurile din apropierea comunităților umane