Cum se adaptează crabii, bufnițele și păsările exotice în orașele agitate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În golful Sapzurro de la granița dintre Columbia și Panama, crabul albastru de uscat poate fi găsit în jurul construcțiilor oamenilor, scormonind în colțurile și crăpăturile așezării de coastă. Și nu este singurul exemplu.

Specia, care poate crește până la 15 cm și a cărei culoare variază de la violet la albastru strălucitor, este considerată critic periclitată sau vulnerabilă în această regiune, deși poate fi clasificată ca invazivă în alte părți.

Cum s-a adaptat o specie la asfaltul din beton

În mod tradițional, crabul trăia în bogatele păduri de mangrove din regiune, multe dintre acestea fiind acum urbanizate – pierderea habitatului a fost pusă de oamenii de știință pe seama declinului speciei, potrivit The Guardian.

Însă, atunci când oamenii de știință au studiat distribuția speciei în jurul golfului Sapzurro, au fost surprinși să constate că aceasta încă prosperă în zonele în care vegetația a fost eliminată: se târăște în pășuni, plantații de banane și nuci de cocos și se strecoară sub structuri de beton. În timp ce vizuinele din zonele urbane erau mai puține și mai mici, specia își construise cu succes locuințe de-a lungul canalelor de canalizare și printre case.

Un număr tot mai mare de cercetări colectează date despre specii precum acest crustaceu – practic, despre animale sălbatice amenințate, care învață să se dezvolte în spațiile urbane alături de oameni.

„Uităm adesea că avem de-a face cu animale vii. Ele nu sunt pasive, sunt active. Dacă schimbi ceva, atunci ele răspund cu o altă schimbare”, spune José Marin Riascos, ecologist marin la Centrul Corporației de Excelență în Științe Marine din Columbia.

Aceste descoperiri complică, de asemenea, ideea îndelung susținută potrivit căreia orașele nu pot fi puncte fierbinți pentru animale și plante și că conservarea este ceva ce trebuie bifat departe, în locuri neatinse.

Vizuine urbane, refugiu pentru zeci de specii

Studiile au constatat că 66 din cele 529 de specii de păsări care trăiesc în orașe se găsesc numai în zonele urbane. În Santo Domingo, Republica Dominicană, perușii Hispaniolan, amenințați cu dispariția, își păstrează locul în spațiile verzi urbane și în clădirile vechi. În întreaga Americă de Nord, bufnițele rotunde și pufoase și-au găsit noi vizuini prin orașe.

De asemenea, trei specii pe cale de dispariție de păsări cacadu din Australia – cacadu negru al lui Baudin, cacadu negru al lui Carnaby și cacadu negru cu coada roșie de pădure – s-au adaptat pentru a ronțăi pe plantațiile urbane de pin. În Londra, șoimii pelerini au găsit imitații ale copacilor înalți în clădirile înalte.

„Acesta este cu siguranță un lucru pe care l-am ignorat. Am creat orașe în locuri care ne plac, de-a lungul râurilor, de-a lungul coastei, în câmpiile de la baza văilor. Acest lucru înseamnă că orașele ajung să aibă și o mare varietate de tipuri de habitate în interiorul lor și o mare diversitate”, spune Erica Spotswood, ecolog urban în California.

Într-un studiu din 2021, ea susține că orașele ar putea furniza o varietate de servicii pentru fauna din jur.

Vă recomandăm să citiți și:

Apa topită cauzează fracturarea gheții din Antarctica, au descoperit cercetătorii

Test de cultură generală. Cui aparțin toți urșii panda din lume?

Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat din nou o specie de broască fără plămâni?

Cum s-au răspândit gândacii „de bucătărie” în toată lumea?