De ce vor cercetătorii să arunce cu diamante în atmosferă?

Există modalități de a răci planeta și metode „cool” de a face acest lucru. Iată cât ar putea să cheltuie cercetătorii pentru a dispersa diamante pulverizate în atmosferă!

Contrar a ceea ce ați putea crede, ideea de dispersa diamante pulverizate în atmosferă nu a fost concepută de un scriitor SF, ci de cercetători care au realizat un exercițiu științific riguros.

• Test de cultură generală. Pot animalele să prezică vremea?
• Specii noi sunt descoperite mai repede ca niciodată

Scopul nu este neapărat să stabilească dacă această idee este fezabilă sau bună în sine, mai degrabă, valoarea constă în luarea în serios a tuturor opțiunilor, având în vedere criza climatică iminentă.

Cum ar funcționa aruncarea de diamante pulverizate în atmosferă, ipotetic vorbind?

Conform unui studiu publicat în Geophysical Research Letters, injectarea anuală a aproximativ cinci milioane de tone de praf de diamant în atmosferă ar fi suficientă pentru a răci planeta cu aproape 1,6 grade Celsius.

Desigur, ar dura 45 de ani de injecții continue și ar costa aproape 200 de trilioane de dolari, dar această intervenție ar putea menține încălzirea globală sub pragul de 1,5 grade Celsius, dincolo de care se crede că efectele catastrofale ale schimbărilor climatice devin ireversibile, notează Futurism.

Injecția de aerosoli în stratosferă

Această metodă de geoinginerie solară, care implică eliberarea deliberată a unor particule mici în atmosferă, este cunoscută sub numele de „injecție de aerosoli în stratosferă”. Studiul a analizat și utilizarea sulfului, o opțiune mult mai practică, alături de alte cinci variante de aerosoli.

Folosind un model climatic 3D, cercetătorii au simulat separat efectele utilizării diamantului, a sulfului și a celorlalți aerosoli timp de aproape cinci decenii, acordând o atenție deosebită modului în care aceștia se coagulează și cât timp rămân în atmosferă, proces cunoscut sub numele de „sedimentare”.

O coagulare excesivă ar putea face ca particulele să capteze căldura în anumite zone în loc să o reflecte, deoarece acestea trebuie să rămână dispersate pentru ca planul să funcționeze. De asemenea, dacă aerosolii nu rămân suficient timp în atmosferă, nici efectele lor benefice nu vor persista.

În ambele privințe, praful de diamant a excelat: nu s-a coagulat și a rămas suspendat în atmosferă, cu avantajul suplimentar de a nu fi transformat în ploi acide, a remarcat Science. Pe de altă parte, sulful s-a coagulat cel mai mult dintre toate opțiunile testate.

De ce aruncarea de diamante pulverizate în atmosferă ar putea, totuși, să nu fie cea mai bună soluție?

Totuși, sulful rămâne atractiv și, probabil, cea mai bună opțiune, deoarece este „practic gratuit”, a spus Douglas MacMartin, inginer la Universitatea Cornell (SUA), citat în studiu. Efectele sale pot fi studiate la scară largă prin erupții vulcanice, iar ca gaz, ar fi mai ușor de dispersat cu aeronave, spre deosebire de încărcăturile grele de praf de diamant.

„Cred că este interesant să explorăm aceste materiale alternative. Dar dacă mă întrebați azi ce va fi implementat, răspunsul va fi sulf”, a declarat MacMartin.

Așadar, probabil nu vom avea un cer sclipind cu micro-diamante prea curând. Dar continuăm să dezlegăm misterele legate de intervențiile deliberate asupra climei, ceea ce face ca un studiu ca acesta să fie „foarte valoros”, a spus Shuchi Talati, fondator al Alliance for Just Deliberation on Solar Geoengineering, care nu a fost implicat în studiu.

„Este necesar să înțelegem fizica de bază a particulelor potențiale pentru a putea discuta despre impacturile mai ample”, a adăugat aceasta.

Vă recomandăm să citiți și:

Fenomenul El Niño ar fi provocat cea mai mare extincție în masă de pe Pământ

Stratul de gheață din Antarctica atinge un record negativ pentru al doilea an la rând

Oamenii de știință, îngrijorați de inundațiile din Europa

Test de cultură generală. Cu ce viteză cad fulgii de zăpadă?