Speciile mai sociale trăiesc mai mult, potrivit unui studiu

Cercetări recente de la Universitatea Oxford (Anglia) au dezvăluit că speciile mai sociale trăiesc mai mult și produc urmași pe o perioadă de timp mai lungă.

Acesta este primul studiu de acest tip care se extinde la nivelul întregii faune, de la meduze la oameni. Studiul a fost publicat în revista Philosophical Transactions of the Royal Society B.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Care sunt avantajele și dezavantajele vieții sociale? Organismele sociale pot beneficia de resurse partajate, de o protecție mai bună împotriva prădătorilor și de sprijin în creșterea urmașilor. Totuși, trăind în grupuri dense, acestea se pot confrunta și cu dezavantaje, precum răspândirea bolilor, concurența crescută, agresivitatea și conflictele.

Un nou studiu condus de Universitatea Oxford a evaluat în detaliu legătura dintre socialitate și diferite trăsături ale istoriei vieții, cum ar fi timpul de generație, speranța de viață și durata perioadei reproductive.

Avantajul clar avut de speciile mai sociale

Până acum, cercetările asupra impactului socialității s-au concentrat pe specii individuale sau grupuri restrânse, precum păsările sau anumite mamifere. Noul studiu a analizat 152 de specii de animale dintr-o gamă variată de grupuri taxonomice, inclusiv păsări, mamifere, insecte și corali.

Rezultatele studiului au arătat că speciile mai sociale trăiesc mai mult, ajung mai târziu la maturitate și au șanse mai mari de a se reproduce cu succes decât speciile mai solitare. Deși speciile sociale nu sunt neapărat cele mai adaptabile la schimbările rapide de mediu, ele sunt adesea mai reziliente ca grup.

Această descoperire susține ipoteza conform căreia, deși socialitatea implică anumite costuri, beneficiile sale generale sunt mai mari. Studiul a mai relevat că socialitatea influențează reducerea capacității de reproducere sau de supraviețuire a unui animal pe măsură ce îmbătrânește, fenomen cunoscut drept senescență. De exemplu, aliații sociali pot proteja împotriva prădătorilor, prelungind durata de viață, dar stresul din ierarhiile și conflictele sociale poate avea efectul opus, explică Phys.org.

Un aspect fundamental al vieții

„Socialitatea este un aspect fundamental al multor animale. Totuși, încă ne lipsesc dovezile trans-taxonomice despre costurile și beneficiile acesteia. Acest studiu, bazat pe un număr impresionant de specii, a demonstrat că speciile mai sociale (majoritatea maimuțelor, oamenii, elefanții, flamingii și papagalii) au o durată de viață și o perioadă de reproducere mai lungi decât speciile mai solitare (anumite specii de pești, reptile și unele insecte)”, a declarat autorul principal, profesorul asociat Rob Salguero-Gómez, de la Departamentul de Biologie al Universității Oxford.

În timp ce studiile anterioare au clasificat socialitatea în mod binar (o specie este fie socială, fie nu), noul studiu a recunoscut că socialitatea există ca un spectru. Acest continuum a inclus forme „intermediare” de socialitate, cum ar fi viețuirea gregară (ex.: antilope gnu, zebre, păsări care formează stoluri), comunitară (ex.: lăstunul violet) sau colonială (ex.: păsări care cuibăresc în colonii, unele viespi, polipi de coral).

Datele au fost accesate prin baza de date COMADRE Animal Matrix Database (www.compadre-db.org), gestionată de grupul de cercetare al profesorului Salguero-Gómez la Universitatea Oxford.

„Într-o eră post-COVID, în care impactul izolării a fost evident pentru oameni (o specie profund socială), cercetarea arată că, într-o comparație mai largă, a fi mai social aduce beneficii clare”, a adăugat profesorul Salguero-Gómez.

Cercetări suplimentare sunt în desfășurare în grupul de cercetare al profesorului Salguero-Gómez pentru a extinde baza de date și pentru a combina datele cu experimente de laborator și modele avansate, pentru a estima dacă și în ce măsură populațiile mai sociale pot rezista în fața schimbărilor climatice.

Vă recomandăm să citiți și:

O ciupercă prezintă semne de inteligență rudimentară. „Au memorie, învață și pot lua decizii”

Cercetătorii dezvăluie secretele geneticii trandafirilor

Studiu: Ridurile arată dacă elefanții au trompa dreptace sau stângace

Extincția balenelor ucigașe, un mister tot mai departe de rezolvare