Verile din Siberia arctică au fost cu până la 10°C mai calde decât astăzi în timpul ultimei interglaciațiuni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Interglaciațiunile, așa cum sugerează și numele lor, sunt perioadele calde dintre glaciațiunile planetare, când întinderea ghețurilor de pe Pământ se reduce. În prezent, ne aflăm într-o interglaciațiune ce durează de aproximativ 11.000 de ani, cunoscută sub numele de Holocen. Înaintea acesteia, Ultima Interglaciațiune a avut loc acum 115.000–130.000 de ani.

În această perioadă, Pământul a experimentat veri aproape complet lipsite de gheață, iar vegetația din regiunile polare a proliferat, transformând ecosistemele și favorizând dezvoltarea vieții. Oamenii de știință consideră Ultima Interglaciațiune un posibil analog pentru încălzirea globală viitoare. Cum erau verile din Siberia arctică în trecutul îndepărtat?

Un nou studiu, aflat în proces de evaluare pentru publicare în revista Climate of the Past, a analizat dovezile geologice din Arctica pentru a înțelege cum au reacționat mediile terestre la o lume mai caldă. În Arctica, încălzirea a fost amplificată față de restul emisferei nordice din cauza ciclului albedoului gheții, un proces în care radiația solară topește ghețurile, reducând cantitatea de radiație reflectată înapoi în spațiu, ceea ce accelerează încălzirea într-un ciclu de feedback pozitiv.

Dr. Lutz Schirrmeister, de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine (Germania), împreună cu echipa sa, a studiat peisajele generate în regiunile cu permafrost, unde solul rămâne înghețat cel puțin doi ani la rând.

Peisajele unice ale permafrostului

Topografia termocarstică, specifică acestor regiuni, este caracterizată de depresiuni și movile formate în urma topirii permafrostului bogat în gheață. Aceste depresiuni se umplu adesea cu apă, formând lacuri termocarstice. Echipa a investigat secțiuni de coastă aflate de-a lungul Strâmtorii Dmitry Laptev din Siberia, prin carote sedimentare prelevate între 1999 și 2014. Straturile de sedimente, alternând între materie vegetală turbă și argile sau silte, reflectă schimbările de peisaj de-a lungul timpului, de la terenuri mlăștinoase la depozite lacustre mai adânci.

Astăzi, zona studiată este o tundră mai uscată, cu vegetație abundentă, ierburi și mlaștini, fiind susținută de un strat de permafrost de 400-600 de metri grosime.

Cum arătau verile din Siberia arctică în trecutul îndepărtat?

Cercetătorii au utilizat analiza sedimentelor și a fosilelor vegetale (polen, frunze, tulpini), insecte (gândaci și musculițe), crustacee (ostracode), și animale (purici de apă și moluște) pentru a reconstrui verile din Siberia arctică din trecut. Datele, combinate cu modelări, au arătat că la începutul Ultimei Interglaciațiuni predominau peisajele de stepă și tundră-stepă (pajiști cu arbuști pitici). În perioada de mijloc, pădurile de mesteacăn și zadă s-au extins, linia arborilor avansând cu 270 km spre nord față de poziția actuală.

Temperaturile din timpul verii erau cu până la 10°C mai ridicate în Siberia de Nord în timpul Ultimei Interglaciațiuni, în comparație cu astăzi. Materialul vegetal fosilizat sugerează că temperatura medie a celei mai calde luni putea atinge 15°C, iar fosilele de gândaci indică temperaturi minime de -38°C. În prezent, aceste temperaturi sunt de aproximativ 3°C și -34°C. Cu toate acestea, în iunie 2020, orașul Verkhoyansk din Rusia a înregistrat cea mai mare temperatură de deasupra Cercului Arctic: 38°C.

Dr. Schirrmeister subliniază că, deși încălzirea din Ultima Interglaciațiune a afectat în principal temperaturile de vară, schimbările climatice actuale cauzate de activitatea umană vor afecta mai mult lunile de iarnă. Fenomene precum retragerea calotelor de gheață, pierderea gheții marine și topirea permafrostului sunt deja observate în Arctica, subliniind importanța continuării cercetărilor pentru a înțelege sensibilitatea Pământului la creșterea temperaturilor, scrie Phys.org.

Vă recomandăm să citiți și:

Microplasticele au fost descoperite pentru prima dată în plămânii delfinilor

Declinul populațiilor de animale sălbatice, aproape de un punct fără întoarcere

Temperaturi noi înregistrate în două treimi din pădurile tropicale cheie

Oamenii de știință sunt șocați! Plantele și pădurile nu au absorbit carbon aproape deloc anul trecut